0

Actele Preşedintelui Republicii Moldova

Опубликовал: ColeaДата: 05.03.2017-12:42
Actele Preşedintelui Republicii Moldova
La analiza problematicii actelor Preşedintelui este necesar să facem o distincţie între actele exclusiv politice şi actele juridice, la care se referă art. 94 alin.(l) din Constituţie. Formularea din text; "în exercitarea atribuţiilor sale, Preşedintele emite decrete care se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova", trebuie privită într-un sens strict. Deşi legiuitorul constituant foloseşte o formulare generică, în realitate nu a avut în vedere toate atribuţiile Preşedintelui, fiind concluzia logică şi rezultând dintr-o interpretare sistematică a Constituţiei.
Una din formele constituţionale de comunicare a Preşedintelui cu Parlamentul este mesajul, care apare ca un act exclusiv politic. Ar fi dificil să se spună că mesajul adresat Parlamentului, la c,are se referă art. 84 alin.(2) din Constituţie, trebuie adresat numai prin emiterea unui decret, publicat obligatoriu în Monitorul Oficial, nepublicarea atrăgând inexistenţa decretului, adică a mesajului.
Mesajele sunt adresate personal de Preşedinte ori acestea se adresează Parlamentului prin reprezentanţii săi. Dacă am face o interpretare în exclusivitate formală, atunci, conform normelor art. 94 alin.(l) din Constituţie, prezentarea unui mesaj Parlamentului nu s-ar putea face decât după publicarea acestuia în Monitorul Oficial, căci numai atunci el există, ceea ce este absurd.
în problema actelor s-a încetăţenit practica prin care Preşedintele, printr-un demers, remite Parlamentului spre reexami¬nare legile asupra cărora are obiecţii. Anume actul prin care Preşe¬dintele trebuie să remită legea spre reexaminare Parlamentului a făcut obiectul discuţiilor dintre Preşedinte şi Parlament, soldându-se cu o adresare către Curtea Constituţională pentru o interpretare oficială a prevederilor art. 93 din Constituţie.
Astfel, deputatul în Parlament Victor Cecan solicită Curţii Constituţionale să explice prin care act (decret, demers, scrisoare etc.) Preşedintele Republicii, în cazul în care are obiecţii asupra unei legi, o trimite spre reexaminare Parlamentului.
Cu ocazia examinării acestei probleme, Curtea relevă că într-adevăr textul art. 93 din Constituţie nu prevede modalitatea prin care şeful statului trimite Parlamentului legea spre reexaminare, iar decretele emise de Preşedinte, potrivit art. 94 din Constituţie, sunt obligatorii pentru executare pe întreg teritoriul statului şi, de regulă, ele au caracter normativ. Obiecţiile şefului statului asupra unei legi, indiferent de natura lor, nu sunt obligatorii pentru Parlament. Aceasta rezultă din textul art. 93 alin.(2) din Constituţie, care prevede dreptul Parlamentului de a-şi menţine în procesul reexaminării legii hotărârea adoptată anterior. Reexaminarea legii este obligatorie pentru Parlament, iar obiecţiile invocate de Preşedinte înseamnă, de fapt, refuzul şefului statului de a promulga legea.
Prin urmare, art. 93 din Constituţie dă posibilitate Preşedin¬telui să trimită legile cu obiecţiile sale spre reexaminare Parlamen¬tului printr-un demers scris .
De asemenea, printr-un mesaj, Preşedintele aduce la cunoştinţa Parlamentului măsurile luate pentru respingerea agresiunii armate îndreptate împotriva ţării etc. Semnificative în acest sens sunt stipulările constituţionale care impun informarea neîntârziată a Parlamentului în toate cazurile, ceea ce exclude ideea de a aştepta publicarea mesajului în Monitorul Oficial.
Din coroborarea prevederilor art. 94 şi art. 87 din Constituţie se înţelege că măsurile pe care le ia Preşedintele pentru respingerea agresiunii vor lua, în principal, forma unor ordine către comanda¬mentele armatei, adică a unor acte juridice, care nu pot fi decât decrete prezidenţiale, supuse regulii contrasemnării de către Primul-ministru, evident şi publicării în Monitorul Oficial.
In concluzie, vom reţine că Preşedintele emite decrete, ca acte juridice, şi mesaje, declaraţii, apeluri etc, ca acte exclusiv politice.
De regulă, cele mai importante decrete ale Preşedintelui sunt contrasemnate de către Prim-ministru. Acestea ţin de domenii deosebit de importante şi pentru realizarea cărora Guvernul este responsabil nemijlocit. Domeniile respective sunt determinate expres de Constituţie, în art. 86 alin.(2) (acreditarea şi rechemarea reprezentanţilor diplomatici), şi în art. 87 alin.(2), (3) şi (4) (respingerea agresiunii armate), contrasemnarea în aceste cazuri intervine în virtutea prevederilor art. 94 alin. (2). Toate celelalte decrete nu se supun procedurii contrasemnării şi intervin în diverse domenii a căror administrare este pusă în seama Preşedintelui.
Contrasemnarea este o instituţie juridică, prin care se produc efecte juridice asupra actului contrasemnat, adică determină legalitatea şi valabilitatea acestuia, în cazul nostru a decretului Preşedintelui. Această instituţie determină o interdependenţă dintre şeful statului şi Guvern, generată de regula fundamentală a guver¬nării democratice, potrivit căreia executivul, prin contrasemnarea de către Primul-ministru a decretelor Preşedintelui, îşi asumă răspun¬derea politică pentru acestea.
Contrasemnarea actelor emise de şeful statului are o dublă semnificaţie. O latură a ei rezidă în autentificarea decretului care îi conferă formă legală. Autentificarea se exprimă prin certificarea semnăturii şefului statului şi constatarea că actul este emis conform regulilor stabilite pentru activitatea sa. Ea este o garanţie că şeful statului nu îşi depăşeşte competenţele atribuite prin Constituţie şi lege. Cealaltă latură a contrasemnării este determinată de caracterul regimului politic al statului, când Primul-ministru, contrasemnând decretul prezidenţial, îşi asumă responsabilitatea politică pentru acest act, oferă o garanţie a responsabilităţii politice a Guvernului faţă de Parlament.
Această procedură conferă prerogativelor şefului statului o valoare semnificativă, constituind o modalitate suplimentară de a influenţa prin puterea de reglementare activitatea guvernamentală. In cazul necontrasemnării actului acesta devine nul. In fapt, contrasemnarea. este o condiţie esenţială a validităţii actului contrasemnat, iar prin contrasemnarea decretelor Preşedintelui de către Primul-ministru se înţelege angajarea responsabilităţii politice a Guvernului faţă de Parlament şi a responsabilităţii juridice a
Primului-ministru pentru aplicarea decretelor emise' .
Totodată, este de neconceput ca Preşedintele să se prevaleze de calitatea de comandant suprem al forţelor armate pentru a fi exonerat de răspundere ca autoritate politică, cum este de neconceput ca lipsa de fermitate a Preşedintelui, în calitate de comandant al forţelor armate, inclusiv în luarea măsurilor pentru respingerea unei agresiuni armate îndreptate împotriva ţării, să nu reprezinte temei al declanşării răspunderii sale ca om politic şi autoritate a statului, fie în condiţiile art. 89 pentru săvârşirea unor fapte pentru care se va decide demiterea din funcţie, fie în baza art. 81 fiind acuzat de comiterea unei infracţiuni în legătură cu aceasta.



Теги: Republicii, Actele, Preşedintelui, Moldova
Всего комментариев: 0
avatar
Яндекс.Метрика Наверх