0

Contabilitatea activelor materiale pe termen lung

Опубликовал: ColeaДата: 13.12.2016-08:33
Constatarea activelor materiale pe tremen lung
 Modul de constatare şi evaluare a activelor materiale pe termen lung este determinat şi stipulat în SNC 16 „Contabilitatea activelor materiale pe termen lung”.
 Prin constatare a activelor se înţelege examinarea corespunderii însuşirilor, caracteristicilor, particularităţilor de care dispune elementul respectiv definiţiei activului material şi criteriilor stabilite în scopul contabilizării. A contabiliza înseamnă înregistrarea şi trecerea activului la intrări în conturile respective.
 Întreprinderea constată obiectul în scopul contabilizării ca activ material pe termen lung, dacă acesta întruneşte următoarele condiţii:
1. există o certitudine întemeiată că, în urma utilizării activului, întreprinderea va obţine un avantaj (profit) economic;
2. valoarea activului poate fi determinată cu un grad înalt de certitudine.
Dacă obiectul nu întruneşte condiţiile menţionate, consumurile aferente procurării sau creării activului se consideră drept cheltuieli a perioadei de gestiune.

Evaluarea iniţială a activelor materiale pe termen lung
 Evaluarea activelor materiale pe termen lung cuprinde evaluarea iniţială şi evaluarea ulterioară.
 Evaluarea iniţială are loc în momentul constatării activului material pe termen lung şi se evaluează la valoarea de intrare, care se determină în funcţie de sursele de intrare şi natura economică a activelor. Respectiv, valoarea de intrare se compune din:
 la crearea activelor materiale pe termen lung în regie proprie – toate consumurile aferente creării acestora (valoarea materialelor consumate, consumurile aferente retribuţiilor muncitorilor, contribuţiile pentru asigurarea socială şi medicală, cheltuielile privind uzura şi întreţinerea maşinilor şi mecanismelor de construcţie, o parte din consumurile indirecte, etc.);
 la creare activelor materiale pe termen lung prin metoda de antrepriză – valoarea contractuală;
 la procurarea activelor materiale pe termen lung – valoarea de procurare plus cheltuielile de transport, taxe vamale, plata serviciilor de asigurare, cheltuielile aferente montajului şi instalării, experimentare şi reglare la verificarea utilităţii activului, cheltuielile aferente reparaţiei şi alte cheltuieli până la aducerea activului în stare de lucru.

Evaluarea iniţială a activelor materiale pe termen lung
În valoarea de intrare nu se includ:
 taxa pe valoarea adăugată;
 rabaturile comerciale şi sconturile acordate de furnizor;
 cheltuielile aferente înlăturării deteriorării obiectelor în perioada transportării sau instalării

Evaluarea ulterioară.
 După ce activul a fost constatat (înregistrat la intrări) pe parcursul perioadei de utilizare, el poate fi evaluat după două metode:
 recomandată de S.N.C. 16, care prevede ca activul să fie evaluat în bilanţul contabil la valoarea iniţială diminuând-o cu suma uzurii calculate.
 alternativă admisibilă, care prevede de a evalua activele pe parcursul utilizării acestora la valoarea de reevaluare. Aceasta prezintă valoarea venală a obiectului diminuată cu suma uzurii calculate la data întocmirii bilanţului.

Contabilitatea intrării mijloacelor fixe
Modul de reflectare în evidenţa contabilă a intrărilor de mijloace fixe este prevăzut de S.N.C. 16 “Contabilitatea activelor materiale pe termen lung” şi depinde de condiţiile şi modul de achiziţionare şi creare.
Mijloacele fixe la întreprindere pot intra în urma: procurării contra plată de la alte persoane fizice şi juridice, primirii cu titlu gratuit, depunerii de fondatori sub forma de aport în capitalul statutar, stabilirii plusurilor de mijloace fixe în urma inventarierii, achiziţionării prin schimb, construcţiei, etc.
Momentul includerii în componenţa mijloacelor fixe este considerat data punerii în funcţiune a obiectului. De la această dată începe calcularea uzurii mijloacelor fixe. Documentul de bază a punerii în funcţiune a obiectului este procesul-verbal de primire-predare a mijloacelor fixe.

Contabilitatea procurării mijloacelor fixe
 Atunci când obiectele de mijloace fixe nu necesită montaj, iar momentul achiziţionării coincide cu momentul punerii în funcţiune, acestea se includ în componenţa mijloacelor fixe direct, fără a fi reflectate ca active materiale în curs de execuţie.
 Dt 123 “Mijloace fixe” - la valoarea de intrare
 Dt 534 “Datorii privind decontările cu bugetul” - la suma TVA
 Ct 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” - la valoarea datoriei

Contabilitatea primirii mijloacelor fixe ca aport la capitalul statutar
 Dacă obiectele de mijloace fixe nu necesită montaj şi momentul de punere în funcţiune coincide cu momentul depunerii sub forma de aport în capitalul statutar, se întocmeşte formula contabilă:
 Dt 123 “Mijloace fixe”
 Ct 313 “Capital nevărsat” sau
 Ct 311 “Capital statutar”
Operaţiile de depunere a mijloacelor fixe ca aport la capitalul statutar sunt scutite de TVA.

Contabilitatea mijloacelor fixe primite cu titlul gratuit
Obiectele primite cu titlu gratuit ce nu necesită cheltuieli de montaj şi instalare se iau la evidenţă nemijlocit în contul mijloacelor fixe.
 Dt 123 “Mijloace fixe”,
 Ct 622 “Venituri din activitatea financiară”
Primirea-predarea bunurilor cu titlul gratuit se consideră livrare impozabilă cu TVA. Cel ce predă emite factura fiscală, o înscrie în registrul de evidenţă a vânzărilor, calculează TVA, iar partea care primeşte bunul gratuit nu are dreptul la trecerea în cont a TVA.

Exemplul
Să presupunem că întreprinderea a primit cu titlu gratuit un strung, a cărui valoare venală este egală cu 38 000 lei, TVA 20%, cheltuielile de transport sunt achitate în numerar în sumă de 960 lei , inclusiv TVA 20 %, prin intermediul unui titular de avans, fără a-l fi primit în prealabil din casierie.
 Se înregistrează strungul primit cu titlu gratuit în componenţa activelor ce necesită montaj, la valoarea de piaţă:
Dt 121 “Active materiale în curs de execuţie” - 38 000 lei
Ct 622 “Venituri din activitatea financiară” - 38 000 lei
 Reflectarea cheltuielilor aferente transportării strungului:
Dt 121 “Active materiale în curs de execuţie” - 800 lei
Ct 532 “Datorii faţă de personal privind alte operaţii” - 800 lei
 Reflectarea TVA:
Dt 534 “Datorii privind decontările cu bugetul”- 160 lei
Ct 532 “Datorii faţă de personal privind alte operaţii”, - 160 lei
 Punerea în funcţiune:
Dt 123 “Mijloace fixe”, - 38 800 lei
Ct 121 “Active materiale în curs de execuţie”, - 38 800 lei

Contabilitatea plusurilor de mijloace fixe constatate la inventariere
 Obiectele de mijloace fixe constatate cu ocazia inventarierii se înregistrează majorând concomitent veniturile din activitatea de investiţii.
 Dt 123 “Mijloace fixe”
 Ct 621 “Venituri din activitatea de investiţii”

Exemplul
Să admitem că în secţia producţiei de bază a fost depistat un instrument pentru reglarea utilajului, a cărei valoare de piaţă, ţinându-se cont de gradul de uzură, este egală cu 4 200 lei. Această sumă se şi consideră valoare de bilanţ a acestui instrument.
Prin urmare, pentru această sumă trebuie să se întocmească formula contabilă:
 Dt 123 “Mijloace fixe” 4 200 lei
 Ct 621 “Venituri din activitatea de investiţii” 4 200 lei

Caracteristica contului 121 “Active materiale în curs de execuţie”
 Contul de activ 121 „Active materiale în curs de execuţie” este destinat pentru generalizarea informaţiei referitoare la crearea, procurarea, montarea şi instalarea utilajului care necesită montaj, a utilajului care nu necesită montaj până în momentul punerii în funcţiune, construcţia noilor obiecte, reconstrucţia şi extinderea întreprinderii, modernizarea mijloacelor fixe aflate în funcţiune.
În debitul acestui cont se reflectă suma cheltuielilor lucrărilor de construcţie şi montaj aferente creării mijloacelor fixe, inclusiv valoarea utilajului care necesită montaj, a utilajului şi altor obiecte care nu necesită montaj, dar momentul procurării nu coincide cu momentul punerii în funcţiune.
În credit – valoarea de intrare a mijloacelor fixe puse în funcţiune, investiţiile ulterioare aferente majorării valorii obiectelor respective, precum şi cheltuielile privind edificarea construcţiilor speciale prevăzute în lista de titluri şi a dispozitivelor provizorii.

Contabilitatea cheltuielilor aferente construcţiei, efectuată în regie proprie
 Dt 121 „Active materiale în curs de execuţie”
 Ct 211 „Materiale” – la valoarea materialelor consumate, stabilite în baza calculului de repartizare a materialelor consumate sau raportul privind consumul de materiale în comparaţie cu normele de producţie(f. nr. M-29) , fişa limită de livrare a materialelor si / sau bonul de consum.
 Dt 121 „Active materiale în curs de execuţie”
 Ct 213 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată” – la valoarea obiectelor de mică valoare şi scurtă durată (cu valoarea unitară mai mică de 1500 lei) consumate, determinate în baza procesului verbal de casare a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată (formularul nr. OV-4)
 Dt 121 „Active materiale în curs de execuţie”
 Ct 214 „Uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată” – la suma uzurii calculate pentru obiectelor de mică valoare şi scurtă durată, predate în exploatare (cu valoarea unitară mai mare de 1500 lei), determinată în baza notei de contabilitate.

Contabilitatea cheltuielilor aferente construcţiei, efectuată în regie proprie
 Dt 121 „Active materiale în curs de execuţie”
 Ct 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” - la suma salariului calculat, determinat în baza calcului sau borderoului de repartizare a salariilor calculate muncitorilor care execută lucrările de construcţii, sau fişa de lucru în acord la calcularea salariilor muncitorilor şi executarea lucrărilor de construcţii montaj în cazul salarizării în acord, sau fişa de pontaj, în cazul salarizării muncitorilor în regie.
 Dt 121 „Active materiale în curs de execuţie”
 Ct 533 „Datorii privind asigurările” - la suma defalcărilor la asigurarea socială şi medicală în mărime de 23 % şi respectiv 3,5 % din mărimea salariul calculat, etc.
 Dt 123 “Mijloace fixe” – la punerea în funcţiune
 Ct 121 „Active materiale în curs de execuţie”

Exemplul (import de mijloace fixe)
Întreprinderea „Adina” SRL a procurat un strung din Ucraina conform facturii la valoarea de 30 000$. Taxa vamală – 10 %, taxa pentru proceduri vamale – 0,4 %. Întreprinderea a virat în avans de la contul curent mijloace băneşti pentru achitarea taxei vamale – 37680 lei, TVA –83200 lei, proceduri vamale -1490 lei. Cheltuieli accesorii de aprovizionare au constituit: transportarea mijlocului fix pe parcurs intern de către o firmă de transport – 2100 lei, TVA 20 %; asigurarea în drum – 1 800 lei; cheltuieli de descărcare, executate de către secţia auxiliară – 2000 lei. De determinat valoarea de intrare al mijlocului fix importat şi de contabilizat operaţiunile respective.
 Cursul de schimb valutar:- la data trecerii frontierei – 12, 5000 lei / $; - la data achitării facturii furnizorului – 12,6200 lei / $.
Calculăm:
 Taxa vamală: 376 800*10%=37680
 Taxa pentru proceduri vamale: 376800*0,4%=1507
 TVA: (376800+37680+1507)*20%=83197 lei



Contabilitatea uzurii mijloacelor fixe
Uzura mijloacelor fixe constituie repartizarea sistematică a valorii uzurabile a mijloacelor fixe în decursul duratei de funcţionare utilă.
Durata de funcţionare utilă probabilă a unui obiect sau a unei grupe de obiecte omogene este determinată de întreprindere în mod independent, la momentul punerii acestuia (acestora) în funcţiune şi se determină conform:
 perioadei pe parcursul căreia întreprinderea prevede utilizarea activului;
 cantităţii de unităţi de producţie, volumului de servicii, pe care întreprinderea prevede (planifică) să le obţină din utilizarea obiectului.

Durata de funcţionare utilă a mijloacelor fixe se determină:
 după experienţa întreprinderii, la folosirea unui obiect similar;
 în caz de lipsă de experienţă la folosirea obiectului achiziţionat, se ia ca bază experienţa altei întreprinderi în utilizarea unui atare obiect sau similar;
 la lipsa experienţei întreprinderii - se recurge la o expertiză independentă.

Contabilitatea uzurii
Uzura mijloacelor fixe se determină şi se contabilizează de către toate întreprinderile - indiferent de forma proprietăţii - asupra tuturor mijloacelor fixe aflate în exploatare, reparaţie, rezervă sau în timpul modernizării, chiar şi în timpul staţionării.
 Nu se calculează uzura fondurilor bibliotecare, a valorilor muzeelor şi de artă, clădirilor şi construcţiilor speciale, considerate monumente de arhitectură şi artă, a animalelor productive şi de muncă (exclusiv căii), a plantelor perene neroditoare, a mijloacelor fixe care se află în conservare, în conformitate cu legislaţia în vigoare, a mijloacelor fixe ale întreprinderii în timpul reconstruirii sau utilizării acesteia, când este oprită funcţionarea ei, a mijloacelor fixe a căror uzură a fost complect calculată, dar care prelungesc să funcţioneze, a activelor materiale în curs de execuţie.
 S.N.C. 16 “Contabilitatea activelor materiale pe termen lung” (p. 47), recomandă următoarele metode de calculare a uzurii mijloacelor fixe:
 liniară;
 în raport cu volumul de produse (articole) fabricate (metoda de producţie);
 degresivă cu rată descrescătoare:
 soldului degresiv.

Contabilitatea uzurii
Indiferent de metoda de calculare a uzurii mijloacelor fixe, se întocmeşte calculul respectiv (în mod manual sau automatizat) lunar. Conform acestui calcul, suma uzurii calculate a mijloacelor fixe se repartizează şi se include în consumuri sau cheltuieli, în funcţie de destinaţia lor:

 Dt 112 “Active nemateriale în curs de execuţie”,
 Dt 121 ”Active materiale în curs de execuţie” - la uzura mijloacelor fixe utilizate la crearea activilor nemateriale şi materiale,
 Dt 141 “Cheltuieli anticipate pe termen lung” şi
 Dt 251 “Cheltuieli anticipate curente” - la uzura mijloacelor fixe utilizate la executarea lucrărilor privind recultivarea terenului, pregătirea şi valorificarea noilor tipuri de producţie, procese tehnologice etc.,
 Dt 712 “Cheltuieli comerciale” - cu uzura mijloacelor fixe ce deservesc procesul de desfacere a produselor finite, mărfurilor,
 Dt 714 “Alte cheltuieli operaţionale” - cu uzura mijloacelor fixe oferite în arenda curentă,
 Dt 813 “Consumuri indirecte de producţie” – cu uzura obiectelor subdiviziunilor - maşinilor, utilajelor, transportului intern al secţiilor, clădirilor secţiilor
 Dt 713 “Cheltuieli generale şi administrative” - la suma uzurii mijloacelor fixe cu destinaţie generală a întreprinderii
 Ct 124 “Uzura mijloacelor fixe” - cu suma totală a uzurii mijloacelor fixe ale întreprinderii

Tipurile de reparatii

Contabilitatea cheltuielilor la reparaţia mijloacelor fixe în regie proprie în secţia de reparaţie
 Toate cheltuielile la reparaţia curentă a mijloacelor fixe respective se acumulează în contul 812 ”Activităţi auxiliare”, în conformitate cu documentele primare şi centralizatoare (ordinul de lucru în acord, fişa-limită, bonul de consum a materialelor, pieselor de schimb, tabelele (borderourile) de repartizare a materialelor, salariilor etc.). Cheltuielile acumulate se decontează şi se includ în cheltuielile şi consumurile perioadei curente, în funcţie de destinaţia utilizării obiectelor reparate.

Contabilitatea cheltuielilor la reparaţia mijloacelor fixe în regie proprie la locul de utilizare
Suma cheltuielilor efective pentru reparaţia curentă a mijloacelor fixe se contabilizează în debitul acelor conturi, în care se reflectă cheltuielile pentru exploatarea şi întreţinerea lor în funcţie de destinaţia de folosire în activitatea de producere şi administrativă a întreprinderii. Prin urmare:
 La reparaţia obiectelor de mijloace fixe, ce deservesc procesul de desfacere a produselor, va fi întocmită formula contabilă
Dt 712 “Cheltuieli comerciale” - cu suma totală a cheltuielilor
Ct 211 “Materiale” - cu valoarea materialelor şi a pieselor de schimb consumate
Ct 531 ”Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” - la salariile muncitorilor ce repară aceste obiecte
Ct 533 “Datorii privind asigurările” - cu suma contribuţiilor pentru asigurările sociale şi altele
 Reparaţia obiectelor de mijloace fixe cu destinaţie generală ale întreprinderii (clădirea biroului întreprinderii, depozitele centrale ale întreprinderii, precum şi a obiectelor de menire social-culturală - caselor de odihnă, cluburilor, caselor de cultură, grădiniţelor de copii etc. se reflectă prin formula contabilă:
Dt 713 “Cheltuieli generale şi administrative”
Ct 211 “ Materiale”
Ct 531 “Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”
Ct 533 “Datorii privind asigurările” ş. a.
 La cheltuielile de reparaţie a obiectelor de mijloace fixe ale subdiviziunilor întreprinderii (maşini şi utilaje, transport intern al secţiilor, clădiri şi instalaţii de bază şi auxiliare) se va întocmi formula contabilă:
Dt 813 “Cheltuieli indirecte de producere”
Ct 211 “Materiale”
Ct 531 “Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”
Ct 533 “Datorii privind asigurările” ş. a.

Contabilitatea cheltuielilor de reparaţie a mijloacelor fixe ale cărei lucrări sunt înfăptuite prin modul de antrepriză
Pentru îndeplinirea lucrărilor de reparaţie de către antreprenor în prealabil se încheie contract. Când lucrările de reparaţie sunt executate, se întocmeşte un proces-verbal de primire a lucrărilor în baza căruia se scrie o factură fiscală. Ea serveşte ca bază pentru întocmirea formulei contabile:
Dt 712 “Cheltuieli comerciale”
Dt 713 ”Cheltuieli generale şi administrative”
Dt 813 ”Consumuri indirecte de producţie” în funcţie de destinaţia obiectului reparat - la valoarea lucrărilor de reparaţie fără TVA
Dt 534 “Datorii privind decontările cu bugetul” - la TVA aferentă valorii acestor lucrări
Ct 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” sau
Ct 522 “Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate” ş. a.
 Virarea mijloacelor băneşti antreprenorului în achitarea datoriilor se reflectă:
Dt 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”
Dt 522 “Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate” sau altui cont
Ct 242 “Cont curent în valută naţională”

Contabilitatea reparaţiei capitale
Cheltuielile la reparaţia capitală a mijloacelor fixe se contabilizează în dependenţă de contribuţia reparaţiei la obţinerea unui avantaj economic faţă de volumul calculat la punerea obiectului în funcţiune.
 Dacă reparaţia capitală este efectuată cu scopul susţinerii obiectului în starea normală de lucru, rezultă că ea a fost luată în considerare la determinarea duratei de funcţionare a obiectului. Prin urmare, acest tip de reparaţie capitală nu aduce la majorarea duratei de funcţionare a obiectului de mijloace fixe şi nu măreşte volumul avantajului economic. În aşa caz cheltuielile privind această reparaţie capitală se contabilizează la fel ca şi cheltuielile la reparaţia curentă.

Contabilitatea reparaţiei capitale
 Dacă reparaţia capitală a obiectului de mijloace fixe n-a fost luată în considerare la determinarea duratei de funcţionare utilă, atunci în rezultatul înfăptuirii reparaţiei întreprinderea va obţine un avantaj economic (profit) suplimentar faţă de acea mărime care a fost determinată la punerea în funcţiune a obiectului. Cheltuielile la această reparaţie capitală vor fi capitalizate şi vor fi numite investiţii capitale ulterioare.
 La efectuarea reparaţiei capitale a mijloacelor fixe, cheltuielile supuse capitalizării în prealabil îşi ţin evidenţa în contul 812 “Activităţi auxiliare” (dacă reparaţia se efectuează în secţia de reparaţie) sau 121 “Active materiale în curs de execuţie” (dacă lucrările se efectuează cu forţele întreprinderii la locul de exploatare a mijloacelor fixe), sau 123 “Mijloace fixe” (când lucrările sunt executate prin antrepriză, dacă după reparaţie obiectul nu necesită cheltuieli suplimentare de montaj).
 Aceste conturi se debitează în contrapartidă cu conturile:
 211 “Materiale” - la costul pieselor de schimb utilizate şi a materialelor de reparaţie
 531 “Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” - la suma calculată a salariului muncitorilor implicat în reparaţie
 533 “Datorii privind asigurările” - la suma contribuţiilor pentru asigurările sociale la salariile calculate
 812 “Activităţi auxiliare” - la costul serviciilor proprii
 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” sau
 522 “Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate” - la costul serviciilor organizaţiilor terţe sau a reparaţiei capitale efectuate prin antrepriză ş. a.
 Cheltuielile acumulate în conturile indicate se capitalizează (se trec la majorarea valorii obiectului reparat) prin următoarea formulă contabilă:
 Dt 123 “Mijloace fixe”
 Ct 812 “Activităţi auxiliare” sau
 Ct 121 “Active materiale în curs de execuţie”

Documentarea lucrărilor de reparaţie
 Până la începutul anului de gestiune, pentru obiectele care trebuie să fie reparate se întocmeşte un borderou de constatare a defectelor. În el se indică lista pieselor care trebuie să fie schimbate. Acest document serveşte ca bază pentru întocmirea planului reparaţiei mijloacelor fixe, pentru perfectarea documentelor primare la livrarea pieselor de schimb şi a materialelor pentru reparaţie. Dacă reparaţia se înfăptuieşte prin metoda de regie, livrarea pieselor de schimb de la depozit se perfectează prin fişa-limită, bonul de consum ş. a., salariile calculate muncitorilor implicaţi la reparaţie - prin ordinul de lucrări în acord, contribuţiile pentru asigurările sociale se calculează în tabelul (borderoul) de repartizare (f. nr.1). Celelalte cheltuieli se reflectă în alte documente: darea de seama privind consumul de energie electrică, calculul uzurii mijloacelor fixe ş. a.
 La reparaţia înfăptuită prin metoda de antrepriză între client şi antreprenor se întocmeşte un contract, unde se indică volumul lucrărilor, valoarea stabilită prin înţelegere, modul de achitare. La finisarea lucrărilor antreprenorul scrie o factură fiscală şi o prezintă clientului spre achitare.
 Indiferent de metoda înfăptuirii lucrărilor la finisarea reparaţiei capitale, pentru fiecare obiect reparat în parte sau reconstruit se întocmeşte un proces-verbal de primire-predare.

Exemplu
Întreprinderea „Maraton” SRL efectuează reparaţia capitală a unui cuptor complet uzat. Valoarea de intrare – 42000 lei, valoarea probabilă rămasă – 1200 lei, durata de funcţionare utilă – 5 ani. După reparaţie s-a calculat că cuptorul va mai funcţiona încă 3 ani. Reparaţia a fost efectuată de către o organizaţie terţă, valoarea reparaţiei constituind 14500 lei, TVA – 20 %. De contabilizat operaţiile economice privind reparaţia capitală, achitarea datoriei faţă de antreprenor.
№ Conţinutul operaţiei Suma, lei Corespondenţa conturilor
Debit Credit
1 Capitalizarea cheltuielilor de reparaţie efectuate de către antreprenor 14 500 1233 5393
2 Reflectarea TVA aferentă serviciilor de reparaţie prestate de către antreprenor 2 900 5342 5393
3 Achitarea datoriei faţă de antreprenor pentru serviciile de reparaţie prestate 17 400 5393 2421

Contabilitatea ieşirii mijloacelor fixe
În procesul desfăşurării activităţii întreprinderii, mijloacele fixe sunt scoase din funcţiune din cauza uzurii totale, comercializării, transferului cu titlu gratuit, delapidărilor în rezultatul calamităţilor naturale etc.
 La casarea mijloacelor fixe, din cauza uzurii integre, cît şi a calamităţilor naturale, se întocmeşte un proces-verbal de lichidare a mijloacelor fixe, referitor la transmiterea cu titlu gratuit şi comercializării - proces-verbal de primire-predare a mijloacelor fixe.
 Transferul intern al mijloacelor fixe se perfectează printr-un bon de transfer intern al mijloacelor fixe

Scoaterea din uz a mijloacelor fixe din cauza uzurii complete
 Decontarea uzurii calculate a mijlocului fix ieşit:
Dt 124 “Uzura mijloacelor fixe”
Ct 123 “ Mijloace fixe”
 Decontarea valorii de bilanţ
Dt 721 “Cheltuieli ale activităţii de investiţii”
Ct 123 “Mijloace fixe”
 Înregistrarea cheltuielilor efective la scoaterea din uz a mijloacelor fixe:
Dt 721 “Cheltuieli ale activităţii de investiţii”
Ct 531 “Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” - la suma salariilor muncitorilor privind demontarea utilajului
Ct 533 “Datorii privind asigurările” - la suma contribuţiilor pentru
 asigurările sociale la salariile calculate
Ct 812 “Activităţi auxiliare” - pentru serviciile transportului auto propriu
Casarea prematură a mijloacelor fixe
 casarea sumei privind uzura calculată
Dt 124 „Uzura mijloacelor fixe”
Ct 123 „ Mijloace fixe”
 casarea valorii de bilanţ a mijloacelor fixe scoase din funcţiune
Dt 721 „Cheltuieli ale activităţii de investiţii”
Ct 123 „ Mijloace fixe”
 cheltuielile efective privind ieşirea
Dt 721 „Cheltuieli ale activităţii de investiţii” - la suma totală a cheltuielilor
Ct 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” - la suma salariilor muncitorilor privind demontarea utilajului
Ct 533 „Datorii privind asigurările” - la suma contribuţiilor pentru asigurările sociale la salariile calculate
Ct 812 „Activităţi auxiliare” - pentru serviciile transportului auto propriu
 intrarea valorilor materiale
Dt 211 „Materiale” - la valoarea efectivă a materialelor primite
Dt 721 „Cheltuieli ale activităţii de investiţii” - la diferenţa depăşirii valorii rămase probabile peste valoarea efectivă a materialelor primite
Ct 123 “Mijloace fixe” - la valoarea rămasă probabilă calculată la punerea în funcţiune a utilajului
Ct 621 „Venituri din activitatea de investiţii” - la suma ce depăşeşte valoarea materialelor efectiv primite asupra valorii rămase probabile

Predarea mijloacelor fixe cu titlul gratuit
 Predarea cu titlu gratuit a mijloacelor fixe reprezintă livrare impozabilă cu TVA. Întreprinderea care predă obiectul scrie factura fiscală, indicând suma TVA, care ulterior este virată la buget. Întreprinderea care predă mijloacele fixe cu titlu gratuit reflectă:
 casarea sumei privind uzura calculată
Dt 124 „Uzura mijloacelor fixe”
Ct 123 „ Mijloace fixe”
 casarea valorii de bilanţ a mijloacelor fixe scoase din funcţiune
Dt 721 „Cheltuieli ale activităţii de investiţii”
Ct 123 „ Mijloace fixe”
 TVA din valoarea cea mai mare a obiectului predat cu titlu gratuit (valoarea de bilanţ sau valoarea venală)
Dt 713 „Cheltuieli generale şi administrative”
Ct 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”

Vânzarea mijloacelor fixe
 Casarea uzurii calculate pe perioade de utilizare a obiectului:
Dt 124 „Uzura mijloacelor fixe”
Ct 123 „Mijloace fixe”
 Casarea valorii de bilanţ a obiectului vândut:
Dt 721 „Cheltuieli ale activităţii de investiţii”
Ct 123 „Mijloace fixe”
 Următoarele înregistrări contabile se întocmesc în funcţie de condiţiile negociate între părţi (vânzător şi cumpărător): plata imediată la eliberarea obiectului sau eliberarea obiectului cu plata ulterioară.
 Înregistrarea creanţei cumpărătorului:
Dt 229 „Alte creanţe pe termen scurt”
Ct 621 „Venituri din activitatea de investiţii”
Ct 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”
 Încasarea mijloacelor băneşti de la cumpărător:
Dt 242 „Cont de decontare”
Ct 229 „Alte creanţe pe termen scurt”

Exemplu
 Să admitem că întreprinderea vinde un obiect de mijloace fixe, a cărui valoare de intrare este de 50 000 lei, durata de funcţionare utilă a fost stabilită de 10 ani, valoarea rămasă probabilă - de 2 000 lei. Obiectul a fost folosit 6 ani şi 4 luni, uzura a fost calculată după metoda liniară, suma uzurii calculate pe un an constituie 4 800 lei [(50 000 2 000) : 10], iar în 6 ani şi 4 luni - 30 400 lei [(4 800 x 6) x (4 800 : 12) x 4], valoarea de bilanţ la momentul vânzării - 19 600 lei (50 000 - 30 400). Preţul de vânzare -18 000 lei, TVA -20%.

Exemplu, rezolvare

 Casarea uzurii calculate pe perioade de utilizare a obiectului:
Dt 124 „Uzura mijloacelor fixe” 30 400 lei
Ct 123 „Mijloace fixe” 30 400 lei
 Casarea valorii de bilanţ a obiectului vândut:
Dt 721 „Cheltuieli ale activităţii de investiţii” 19 600 lei
Ct 123 „Mijloace fixe” 19 600 lei
 Înregistrarea creanţei cumpărătorului:
Dt 229 „Alte creanţe pe termen scurt” 21 600 lei
Ct 621 „Venituri din activitatea de investiţii” 18 000 lei
Ct 534 „Datorii privind decontările cu bugetul” 3 600 lei
 Încasarea mijloacelor băneşti de la cumpărător:
Dt 242 „Cont de decontare” 21 600 lei
Ct 229 „Alte creanţe pe termen scurt” 21 600 lei



Теги: Contabilitatea activelor materiale
Всего комментариев: 0
avatar
Яндекс.Метрика Наверх