0

Criminalistica Copiuta

Опубликовал: ColeaДата: 12.12.2016-00:42
Notiunea si obiectul criminalisticii
Def:Stiinta judiciara care elaboreaza si aplica metode si mijloace tehnico stiintifice de examinare a probelor judiciare, procedee tactice si reguli metodologice destinate descoperirii, cercetarii infractiunilor, identificarii autorilor si prevenirii faptelor.

Obiectul:
Laturi ale obiectului:
- elaborarea si folosirea metodelor si mijloacelor the-stiintifice pentru cercetarea urmelor infractiunii, a probelor si identificarii persoanelor
- preluarea unor metode de la alte stiinte(fizica, chimie, medicina legala etc) si adaptarea lor la nevoile stiintifice
- elaborarea procedeelor si regulilor tactice
- reguli tactici: pentru efectuarea actelor de urmarire penala
- folosirea unor metode si mijloace de cercetare a unor genuri de infractiuni
- Evidentierea cauzelor care au generat si a conditilor care au favorizat savarsirea infractiunilor
- Asigurarea unui grad sporit de operativitate in descoperirea si probarea faptelor

Principile ciminalisticii:
- Principiul legalitatii: toata actovotatea de cercetare a faptelor sa se desfasoare cu respectarea legii
- Principiul prezumtiei de nevinovatie: persoana fata de care se efectueaza investigatii este considereata nevinovata pana la finalizarea procesului; sarcina de a proba fapta revine exclusive organului judiciar
- Principiul aflarii adevarului: toata activitatea criminalistica se face pentru a afla adevarul fie pentru a dovedii vinovatia fie pentru a proba nevinovatia
- Principiul potrivit caruia orice activitate infractionala lasa urme
- Principiul identitatii: identificarea are un character relative
- Principiul celeritatii investigatiei penale: toate activitatile trebuie desfasurate operativ pentru lamurirea urgenta a imprejurarilor faptei. Aceasta pentru ca urmele dispar foarte repede.

Metodele criminalisticii
Doua feluri de metode:
1. Proprii criminalisticii: cautarea, descoperirea, ridicarea si interpretarea urmelor; examinarea comparative de laborator, efectuarea experimentelor, realizarea portretului robot, organizarea cartotecilor si efectuarea marcarilor criminalistice
2. Metode preluate de la alte stiinte: metode generale(observatia, inductia, deductia, analiza) si metode de analiza fizico-chimica a mijloacelor de proba; metode de analiza bilogica a urmelor; metode antropologice, metode cromatografice

Criminalistica – stiinta interdisciplinara
Legatura criminalisticii cu alte stiinte. Utilizarea in criminalistica a unor cunostiinte din mai multe domenii stiintifice: drept penal(criminalistica si dp contribuie la infaptuirea politicii penale a statului), procesual penal(criminalistica contribuie la probarea faptelor), ciminologie, medicina legala(criminalistica stabileste modul de savarsire a faptelor iar medicina legala determina natura leziunilor, vechimea lor, efectul asupra rezultatelor faptei), fizica, chimie, etc.

Identificarea criminalistica
Elemente de ordin terminologic:
Identificarea rezolva probleme de natura faptica si urmareste separarea obiectului sau persoanei dintr-un grup determinat(clasificarea pe genuri si specii)
Identitatea reprezinta starea unui obiect de a fi ceea ce este si de asi pastra in mod constant trasaturile fundamentale. Identitatea se realizeaza in procesul identificarii
Obiectele identificarii: orice element al lumii material care se manifesta in timp si spatiu.
a)Obiect de identificat(de cautat) pistolul, faptasul
b)obiecte mijloc de identificare glontul unui pistol, amprenta
Etapele identificarii:
- Identificarea dupa gen care presupune stabilirea categorii de obiecte a clasei, a grupui si subgrupului
- Identificarea individuala stabilirea concreta a obiectului sau finite cautate

Fotografia judiciara
Def Un system de metode si procedee speciale de fotografiere cu aplicatii in activitatea criminalistica.
Fotografia judiciara operative(de fixare): Se utilizeaza pentru fixarea rezultatelor unor activitati de urmarire penala: cercetarea la fata locului, perchizitie, reconstituire, prezentare pentru recunoastere.
Clasificare:
- Fotografia la fata locului
- Fotografia de orientare
- Fotografia schita
- Fotografia de semnalmente
- Fotografia de supraveghere operative
- Fotografia de fixare a rezultatelor activitatii de urmarire penala

Metode si procedee de executare a fotografiei
- Metoda fotografiei unitare
- Fotografiei panoramic
- De pe pozitii incrucisate
- Fotografia pe sectoare
- Metoda masuratorilor fotografice
- Fotografia stereoscopica - cu doua obiective
Fotografia de examinare judiciara in radiatii vizibile: Se realizeaza in spectrul vizibil si are la baza absortia,reflectarea sau refractarea luminii de catre obiectele fotografiate.

Cercetarea criminalistica a urmelor
Notiunea de urma nu trebuie restransa la modificarile de ordin material pentru ca in criminalistica prezinta interes si urmele sonore si olfactive.
Urmele in sens larg inseamna orice modificare materiala sau de orice natura aparuta in conditile savarsirii infractiunii.
In sens restrains urma inseamna impresiunea lasata pe suprafata sau masa unui obiect de catre alt obiect material.
Pentru cearea urmelor se au in vedere 2 tipuri de obiecte: creator de urma si primitor de urma.

Clasificarea:
- Dupa tipul si natura lor: urme de forma(reflecta conturul obiectului creator), urme materie(lasa substanta din obiect), urme mixte
- Dupa plasticitatea obiectului primitor: urme de suprafata, urme de adancime
- Dupa starea de repaos sau de miscare dintre obiecte: urme dinamice sau urme statice
- Dupa modul cum sunt percepute: urme vizibile, microurme, urme sonore, urme olfactive
- Dupa modul de transmitere: urme transmise unilateral(urmele formate prin stratificare firele de par cazute la locul faptei), urme transmile bilateral(transmiterea reciproca a caracteristicilor obiectului creator si primitor)
- In raport de tehnicile de cautare, descoperire, fixare si ridicare.(urme create de om, de animale, de incentii, de explozii)
- Dupa valoarea identificatoare: urme care contribuie la lamurirea unei stari de fapt, urme care reflecta doar caracteristici pentru stabilirea grupului de obiecte(se mai numesc urme indeterminate)
Mijloace de fixare
A fixa inseamna a preciza, a evidentia in scris, prin fotografiere sau prin alte mijloace cu claritate locurile in care au fost descoperite urmele, natura si numarul lor, dispunerea de ansamblu si caracteristicile
Principalul mijloc de fixare este procesul verbal.

Cercetarea urmelor papilare. Insusirile si clasificarea desenelor papilare.
Insusiri: unicitatea, stabilitatea(fixitatea), inalterabilitarea.
Caracteristicile individuale de identificare:
Identificarea urmelor papilare se bazeaza pe 3 categorii de particularitati al crestelor papilare:
- Detalii caracteristice ale crestelor papilare: inceput de creasta, sfarsit de creasta, bifurcatie, trifurcatie, ramificatie, contopire(simpla, tripla) butoniera, inelul, inelul punctat, carligul etc. Pentru a exista identitate trebuie descoperite 150 de detalii caracteristice
- Dispunerea porilor: numarul porilor existenti pe 1 mm din lungimea crestei papilare poate varia intre 9 si 18 iar forma lor poate fi circular, ovala, franjurata, semiluna.
- Marginile crestelor: Se evidentiaza in privinta formei pe care o are creasta dealungul fiecarei margini a sa. Pot fi mergini drepte, concave, convexe, sub forma de dinte, unghi etc.
Procedee de relevare a urmelor papilare:
- Procedee fizice: prin pudrare(cu ajutorul pensului sau pulverizatorului – ca pudra se foloseste negru de fum, pulbere de aluminiu, oxid de cupru, pudre florescente, rosu de sudan), afumarea(fumizarea – cu lumanare, cu canfor), metalizarea intr-o camera vidata(prin folosirea vaporilor de aur-cadmiu sau zinc-antimoniu), relevarea cu ciano-acrilat(asemanator cu metalizarea), relevarea cu izotopi radioactive(cabon14, solutie de benzol – izotopii marcheaza proteinele), relevarea cu dispozitiv electric in camp de medie frecventa
- Procedee chimice: vaporizarea cu iod, relevarea cu solutie de ninhidrina(aceasta reactioneaza la aminoacizii din transpiratie colorand urmele in rosu si violet), relevarea cu rosu de sudan(se tine 24h in rosu de sudan dupa care se spala cu apa rece si urmele raman colorate in rosu caramiziu), relevarea cu nitrat de argint, relevarea cu acid florhidric(la urmele de pe sticla)
- Procedee optice: utilizarea radiatiei laser care releva substantele secretate prin sudoare, dispersia luminoasa a razei cu ajutorul filtrelor electronice
Probleme care trebuie rezolvate prin expertiza dactiloscopica: Obiectivul principal – identificarea persoanei care a lasat urmele la locul faptei.
Probleme:
- Daca obiectul pus la dispozitia expertului este purtator de urme papilare si care este numarul lor
- Regiunea anatomica a corpului care a creat urma: deget, palma sau picior
- Mana si degetul care a creat urma
- Elementele individuale de identificare
- Mecanismul de formare a urmei
- Vechimea urmei
- Tipul si varietatea desenului papilar

Urmele de picioare:
se clasifica dupa factorul creator in:
-urme plantare(se urmareste lungimea, latimea, forma, dispunerea degetelor, platfusul)
- urme cu piciorul semiincaltat(ciorap- daca este rupt ciorapul si se poate imprima desenul plantar)
-urme de incaltaminte(tipurile de incaltaminte, desenul de pe talpa, dimensiunea)
Cararea de urme: se urmareste axa cararii, linia mersului, lungimea pasului si latimea.
Interpretarea: urmareste drumul pe care s-a deplasat, caile de acces, numarul, sexul si greutatea faptuitorului, tipul de incaltaminte, viteza de deplasare, eventual disimulare a urmei.
Conservarea: urmele se pastreaza in incaperi, invelite in hartie alba.
Ridicarea urmelor se face prin fotografiere sau mulaje.

Cercetarea urmelor de dinti: apar la infractiunile de violenta. Se urmareste identificarea persoanei pe baza aparatului alveolo dentar care difera in functie de varsta si de la o persoana la alta.
Urmele de muscatura conserva impresiunea dintilor din fata. Se cauta pe corpul victimei si al agresorului.
Urmele de dinti se pot forma sip e alimente.
Probleme ce treb rezolvate: daca e muscatura animala sau umana, sexul si varsta persoanei, mecanismul de formare.

Cercetarea criminalistica a urmelor de buze: este posibila datorita papilelor coriale care au un desen ce se reproduce in momentul in care buzele intra in contact cu diferite suprafete. Urmele de buza se formeaza prin depuneri de saliva, produse alimentare sau cosmetic. Ele sunt de suprafata, vizibile sau latente. Mijlocul de evidentiere este fotografierea. Interpretarea presupune stabilirea sexului, a vechimii a actiunii intrepatrunse de faptuitor.

Cercetarea criminalistica a urmelor de urechi: se bazeaza pe proprietatile pavilionului extern al urechii care sunt unicitatea si imoabilitatea.

Cercetarea criminalistica a urmelor biologice:
Cercetarea urmelor de sange: pot fi rezultatul unor actiuni violente voluntare sau involuntare ori a unor afectiuni medicale. Se prezinta sub forma de picaturi, stropi, manjuturi, dare, balti.
In functie de forma picaturii se determina inaltimea de cadere, culoarea sangelui ajuta la determinarea timpului(vechimii urmei)
Descoperirea urmelor de sange: se face cu lumina artificiala ori cu radiatii ultraviolet. Se pot folosi lupe, microscoape sau reactivi chimici.
Ridicarea urmelor difera dupa suportul pe care se afla. Fixarea se face prin process verbal si fotografiere.
Modelele de comparative presupune ridicarea probei de sange de la persoana banuita.
Probleme care pot fi rezolvate:
- Daca sangele este uman sau animal
- Grupa de sange
- Organul din care provine
- Vechimea
- AND

Cercetarea urmelor de saliva: Forma lor difera in raport de support si distanta de la care iau nastere.
Fixarea se face prin descriere. Ridicarea se face la fel ca la urmele de sange.
Probleme care pot fi rezolvate:
- Saliva umana sau animal
- Vechimea
- Numarul persoanelor
- AND
Cercetarea urmelor de par:
Cautarea se face cu lupa, microscop sau surse de lumina puternica.
Ridicarea se face in asa fel incat sa previna stergerea depunerilor de pe ele. Ambalarea in flacoane de plastic. Interpretarea: uman sau animal, regiunea corpului de unde provine, modul de desprindere, sexul, ADN.

Identificarea genetica: tehnica de varf se bazeaza pe structura complexa si irepetabila a macromoleculelor de acid dezoxiribo nucleic. Fiecare individ are o structura genetica unica.
ADN se regaseste in compozitia tuturor cromozomilor.
Pentru examinare se folosesc 2 tehnici: analiza polimorfismului lungimii fragmentului de restrictive(RFLP) si tehnica reactiei de polimerizare in lant(amplificarea in vitro PCR)

Examenul tehnic al documentelor
Principalele obiective ale examenului tehnic al documentelor sunt: stabilirea autenticitatii, refacerea documentelor rupte, arse, putrezite, stabilirea vechimii, citirea documentelor, identificarea materialelor din care sunt facute, cercetarea falsului in manuscrise, cercetarea documentelor realizate cu ajutorul copiatoarelor.
Examinarea prealabila: Presupune evidentierea faptului daca documentul a fost falsificat prin contrafacere, prin adaugire sau omisiune de scris, daca documentul falsificat provine de la o institutie publica sau privata. Trebuie urmarit o examinare prealabila in vederea descoperirii eventualelor indicii de neautenticitate, examinare care se desfasoara in 2 etape. Etapa generala ce presupune verificarea conditilor de fond si de forma si etapa speciala care presupune examinarea amanuntita cu lupa si surse de lumina cu radiatii infrarosii, utraviolete sau raze invizibile X, gama.

Cercetarea falsului
Falsul in inscrisuri
Fals = tot ceea ce este contrar adevarului.
In inscrisuri falsul consta in contrafacerea materiala sau alteralea lor in orice mod cu scopul de a obtine un profit ilicit. Falsul poate fi partial sau total(contrafacerea). Falsul partial presupune alterarea unuia sau mai multor parti din act prin inlaturarea textului pe cale mecanica sau chimica, prin adaugarea de text, intercalarea literelor, imitarea semnaturii sau a unor stampile si sigilii false.

Falsul prin inlaturarea mecanica a scrisului
Inlaturarea mecanica se realizeaza prin stergere cu guma, lama sau alt obiect. Cele mai importante elemente de descoperire a falsului sunt: distrugerea hartiei din stratul superior, subtierea hartiei, deteriorarea filigramului, desenului, difuzia cernelei in locurile unde s-a scris ulterior, relevarea unor resturi din vechiul scris.
Refacerea textului se face dupa urmele materialului de scriere. Se folosesc metode fizice care se bazeaza pe fenomenul de stingere a florescentei si cele chimice pe reactia dintre resturile de cerneala invizibile.

Inlaturarea scrisului pe cale chimica: poate fi facuta prin corodare si spalare cu ajutorul unui agent chimic care dizolva colorantii din cerneluri forman saruri incolore. Substante folosite pentru corodare: sulfidul de sodiu anhidru, pic, hipoclorit.
Pentru descoperirea locului alterat se procedeaza la examinarea documentului cu raze ultraviolete si infrarosii si tratarea lor cu reactivi: nitrat de argint, acid citric.

Falsul comis prin imitarea scrisului. Poate fi comis in 2 feluri: prin imitare libera, dupa un model pe care il are la dispozitie plastograful sau prin imitare servila urmarirea stricata de catre plastograf a modelului scrierii originale. Elementele comune care atesta falsul prin imitare: Aparitia unor caracteristici proprii scrisului plastografului, ignorarea modului de dispunere a diacriticelor si punctuatiei, imposibilitatea imitarii orientarii miscarilor a presiunii scrisului, modului de legare a literelor.

Falsul comis prin deghizarea scrisului: degizare=modificarea constienta a scrisului in scopul contestarii contestarii ulterioare frecvent intalnit la semnaturi. Pentru evidentierea deghizarii se urmaresc procedeele de deghizare: modificarea dominantelor grafice, imitatia tipografica, scrierea de mana cu mana stanga. Procedee de deghizare: modificarea buclelor, ridicarea repetata a instrumentelor de scriere.

Falsul comis prin adaugare de text. Are loc prin adaugare de cuvinte, randuri, litere la inceput sau sfarsitul textului. Cercetarea caracteristicilor grafice care atesta adaugarea cum ar fi: lipsa de continuitate logica, neconcordante intre caracteristici generale si cele speciale, trasee grafice diferite. Este importanta determinarea ordinii cronologice de executare a trasaturilor.
Tehnici de detectare: utilizarea tehnicilor laser pentru stabilirea compozitiei hartiei in raport de parametrii dati de producatori.
Cercetarea materialelor de scriere cu care au fost facute adaugirile se face in scopul evidentierii diferentelor de culoare, compozitie si vechime.
Se foloseste microscopia electronica si examinarea in spectrul invizibil. Se mai folosesc metode colorimetrice pentru diferente intre materialele de scriere prin compararea cu o solutie etalon.
Falsul prin copiere
Se folosesc urmatoarele procedee de copiere: Copierea prin apasare, copierea prin transparenta realizabila prin aplicarea unei coli albe de hartie pe scrisul autentic trasarea grafismelor pe ea si reproducerea pe doc falsificat, sau copierea pe hartie de calc Operatiunea se realizeaza pe o sticla.
Elementele care probeaza falsul sunt: aparitia frecventa a repasarilor effectuate in momentul copierii, retusarile executate ulterior pentru redresarea traseelor, plasarea diferita a punctelor de unde incep si de unde se sfarsesc literele, variatiuni in constructia literelor, aparitia prizelor de cernala. Omiterea unor fragmente. Copierea cu plombagina(indigo). Copierea cu ajutorul sistemelor optice de proiectie.

Identificarea masinii de scris dupa gen (presupune stabilirea tipului si modelului masinii de scris, a complexului semnelor pe claviatura, a pasului a lungimii randului etc) si individuala(prin compararea textului banuit fals si modelele de comparatie aflate in cartoteca)
Caracteristici individuale ca urmare a uzurii.



Теги: Copiuta, Criminalistica
Всего комментариев: 0
avatar
Яндекс.Метрика Наверх