0

Salariul

Опубликовал: ColeaДата: 20.12.2016-22:39
În teoria şi practica economică, salariul ocupă un loc deosebit de important. Termenul ca atare este de origine latină. Salarium era suma ce se plătea fiecărui soldat roman pentru cumpărarea sării.

Soldatul era un om dependent şi i se acorda salarium în virtutea acestei dependenţe.Un om liber nu primea salarium.Acest termen s-a păstrat în timp şi a căpătat sensul de venit al unui om care este dependent de altul fie juridic, fie economic.36 În acest sens salariul reprezintă suma plătită pentru a obţine serviciul factorului muncă. Privit astfel, salariul este un cost pentru întreprinzător, dar, deoarece se obţine după ce munca s-a consumat, salariul este şi un venit pentru posesorul factorului muncă. Salariul nominal se referă la suma totală de bani câştigată de către un lucrător. Salariul real se referă la "coşul" cu bunuri şi servicii pe care el îl poate cumpăra cu salariul nominal, respectiv cantitatea reală de bunuri şi servicii care poate fi procurată astfel. Să mai notăm că salariul real se poate exprima şi ca raport - evident din perspectiva rezultatului - între salariul nominal şi indicele preţurilor. În perioade de creştere a preţului se poate ca patronii să acorde salarii mărite lucrătorilor, dar este vorba de faptul că salariile lor mărite nu le dau posibilitatea să cumpere tot atât de multe bunuri şi servicii ca înainte. În perioade în care preţurile scad, lucrătorii care sunt obligaţi să accepte o reducere a salariului ar putea să observe că pot cumpăra mai mult deoarece veniturile lor în bani, acum reduse, nu au scăzut mai mult decât au scăzut preţurile. Primele teorii despre salarii Thomas Robert Malthus şi teoria de subzistenţă a salariilor În lucrarea "Eseu asupra populaţiei" care a apărut în 1798, Thomas Robert Malthus susţinea că populaţia tinde să crească în progresie geometrică, având ca efect o dublare a populaţiei lumii la fiecare 25 de ani. Pe de altă parte, însă pământul, limitat ca suprafaţă, nu putea fi îmbunătăţit decât prin investiţii masive de capital iar dezvoltarea probabilă a furnizării de alimente putea evolua în cel mai bun caz în progresie aritmetică. Diferenţa dintre cele două progresii făcea inevitabilă sărăcia, cu excepţia cazului în care creşterea populaţiei prin natalitate putea fi controlată. Prezenţa "reglajelor naturale" - afirma Malthu - a fost cea care a redresat balanţa între populaţie şi cantitatea de alimente, asigurând supravieţuirea omenirii. Pentru cei săraci care nu-şi reduc apetitul sexual, respectiv natalitatea, natura a fost cea care a creat reglaje precum bolile, epidemiile, foamete şi ocupaţii periculoase. Germeni ai teoriilor lui Malthus provin, într-o măsură, de la fiziocraţii francezi care susţineau că este în natura lucrurilor faptul că salariile nu pot niciodată să crească peste un nivel modest de subzistenţă. Această creştere peste nivelul necesităţilor stricte ale vieţii ar crea iluzia prosperităţii iar competiţia severă între lucrători ar acţiona imediat pentru a reduce salariile din nou. Într-o lume în care munca infantilă era foarte exploatată, copiii şi-ar fi forţat părinţii la şomaj ajungând în scurt timp cu toţii la sărăcie. Aceasta este, în esenţă, "Teoria de subzistenţă a salariilor", teorie care ulterior s-a demonstrat ca fiind în bună parte eronată. Odată cu creşterea graduală a complexităţii lucrului şi a scării de referinţă a întreprinderii, cererea de forţă de muncă a început să depăşească oferta; teoria de subzistenţă a salariilor vorbeşte doar de oferta de forţă de muncă, neacordând însă suficientă atenţie cererii. Pe măsură ce cererea a crescut, forţa de muncă a cerut răsplata care i se cuvenea. David Ricardo şi teoria salariilor bazată pe „fondul de salarii"



Теги: Salariul
Всего комментариев: 0
avatar
Яндекс.Метрика Наверх