0

Efectele managementului proiectelor in dezvoltarea urbana

Опубликовал: ColeaДата: 08.12.2016-13:53
Efectele managementului proiectelor în dezvoltarea urbană. Strada Lăpuşneanu – Iaşi

Rezumat

Prezenta lucrare analizează o serie de aspecte legate de managementul proiectelor de dezvoltare. În mod distinct, lucrarea face referire practică la proiectul de dezvoltare urbanistică a «Străzii Lăpuşneanu» din Iaşi, a cărui realizare este de o importanţă strategică pentru întreaga zonă a Moldovei. Cu atât mai mult, atunci când este pus în corelaţie şi cu alte proiecte ce se află fie în fază incipientă, fie în desfăşurare sau chiar finalizate se pot identifica efecte viitoare de o importanţă majoră pentru întreaga comunitate ieşeană. Astfel se poate ajunge la o dezvoltare a tuturor sectoarelor de activitate, aspect ce va rezulta din cele menţionate în lucrarea de faţă.

Cuvinte cheie

Proiect , Managementul proiectelor , Obiective, Dezvoltare urbană.

1. Introducere

Conceptele de plan şi proiect s-au înfiripat în mintea individului odată cu realizarea primelor activităţi (fie ele chiar şi personale) fără a se conştientiza în mod deosebit ideea de proiect. Aceasta se întâmpla în cazul fiecăruia, prin automatism, fapt întâlnit chiar şi în prezent atunci când individul se confruntă cu situaţii imprevizibile, a căror rezolvare se produce pe moment.
Instantaneu se realizează proiectarea punctelor tari şi a punctelor slabe ale respectivei situaţii , producându-se astfel luarea deciziei corecte în timp util.
Faptul că orice individ este pus permanent în faţa luării unei decizii implică în mod direct analiza respectivelor situaţii şi uneori chiar realizarea de proiecte.
Adesea, se foloseşte termenul de proiect şi se constată că pot fi abordate multe definiţii în acest sens, însă unele sunt mai puţin potrivite.Totuşi se poate afirma că:”Proiectul reprezintă un număr de activităţi legate între ele, desfăşurate în conformitate pe baza unui plan, cu scopul de a realiza un (set de) obiectiv(e), definit într-un timp dat, şi care vor înceta după atingerea obiectivului” .
Pentru atingerea unei maxime eficienţe în realizarea unui proiect s-a recurs la diferite modalităţi de organizare a proiectelor şi implicit, de administrare a acestora, tehnică cunoscută astăzi sub denumirea de managementul proiectelor. Se poate aprecia astfel că un proiect este coordonat prin “managementul proiectelor”.
Un proiect poate fi considerat ca reprezentând o idee de îmbunătăţire a unei anumite stări de lucruri. Drept urmare managementul proiectelor poate fi definit ca reprezentând procesul de coordonare a unei echipe în vederea planificării şi conducerii unui set de activităţi ce urmează a fi realizat la un termen prestabilit. Deoarece este invocată coordonarea eforturilor mai multor persoane, managenentul proiectelor este un proces al unei echipe care desfăşoară un set de acţiuni întreprinse cu scopul atingerii unui obiectiv, în condiţiile respectării unor costuri, planuri calendaristice şi criterii de calitate.De fapt respectivul set de acţiuni reprezintă în realitate proiectul în sine, care trebuie:
• Să fie unic (cel puţin prin prisma unor părţi ale lui) şi să apeleze la acţiuni noi;
• Să-şi propună atingerea unui scop bine precizat;
• Să fie constituit din activităţi, dintre care multe să fie caracterizate de incertitudine în privinţa costurilor estimate şi a timpilor de desfăşurare;
• Să fie finalizat într-o perioadă de timp bine definită.
Institutul de Management al Proiectelor din SUA consideră că proiectul reprezintă un efort temporar întreprins cu scopul creării unui produs sau serviciu unic.
In acest context, se impune a fi necesară realizarea diferenţierii între termenii de program şi proiect. De cele mai multe ori, relaţia este cea dintre întreg şi parte, programul fiind întregul iar proiectul partea.
Acelaşi Institut de Management al Proiectelor defineşte programul ca pe un grup de proiecte după o anumită regulă, astfel încât să se obţină avantaje mai mari decât dacă s-ar realiza prin tratarea lor separată.
Desigur programul poate reprezenta şi o strategie regională, naţională sau internaţională, care se transpune în realitate prin proiecte. In cazul României, programul de dezvoltare regională surprinde de fapt o strategie. Aceasta înseamnă mii de proiecte venite din partea a tot atâtea echipe, prin care sunt surprinse tactici de realizare a acesteia.
Piramida eficienţei unui proiect adună principalele concepte de bază până la măsurarea impactului acestuia. Structurată pe patru niveluri, fiecare necesar înainte de trecerea la nivelul următor piramida eficienţei oricărui proiect cuprinde:
1. Conceperea proiectului
- Identificarea problemei de rezolvat şi analiza ei
- Identificarea soluţiilor posibile
- Selectarea celor mai bune soluţii
- Definirea scopului proiectului
- Descrierea obiectivelor
2. Planificarea proiectului
- Definirea activităţii de întreprins
- Identificarea timpului, a resurselor şi a costurilor
- Ipoteze de lucru şi studii de fezabilitate
- Desemnarea rolurilor şi responsabilităţilor persoanelor
- Prezentarea indicatorilor de urmărire şi de evaluare
3. Implementarea proiectului
- Urmărirea modului de implementare
- Managementul riscurilor la care este supus proiectul
- Închiderea proiectului
4. Evaluarea şi exploatarea proiectului
- Conceperea strategiei de evaluare
- Efectuarea evaluării şi exploatarea proiectului
- Evaluarea finală
Pentru ca obiectivele unui proiect să fie îndeplinite, este necesară întotdeauna o bună organizare, care să includă toate etapele considerate a fi necesare şi suficiente în desfăşurarea unui proiect. O tratare superficială cel puţin a uneia dintre aceste etape ale ciclului de viaţă al unui proiect, va conduce la un rezultat nesatisfăcator, fapt datorat întotdeauna calităţii acesteia. Astfel de situaţii se produc de cele mai multe ori datorită unei slabe planificări, care conduce la apariţia unor probleme precum:
 Suprapunerea sau încărcarea responsabilităţilor, sarcinilor şi a puterii de decizie a celor implicaţi;
 Supraîncărcarea unor arii funcţionale;
 Lipsa capacităţii de localizare în cadrul proiectului;
Într-un caz contrar, atunci când se realizează o planificare perfectă apar şi anumite avantaje precum:
 Caracterizarea întregului proiect prin sublinierea tuturor aspectelor într-un cadru conceptual;
 Înlesnirea descrierilor de posturi şi alocării sarcinilor;
 Punerea bazei lucrului în echipă şi a cooperării aservite ;
 Realizarea legăturilor esenţiale şi interdependente între ariile funcţionale.

2. Descrierea şi analiza proiectului de dezvoltare urbană
«Strada Lăpuşneanu» - Iaşi

Toate nivelurile piramidei eficienţei, prezentate anterior pot fi considerate drept etape din ciclul de viaţă al unui proiect. Aceste elemente vor fi concretizate în cadrul proiectului de dezvoltare urbană – «Strada Lăpuşneanu», care se desfăşoară în prezent în Iaşi.(Anexa nr.1)
Riscul major al unei dezvoltări întâmplătoare, necesitatea unei abordări strategice sistematice în cadrul unui proiect pe termen lung precum şi intenţia municipalităţii de a investi în amenajări urbane începând cu acest an au condus la crearea unui curent de opinie favorabil iniţierii acestui proiect de reabilitare a zonei.
Desigur acest proiect poate fi considerat un pas important spre înfăptuirea programului de dezvoltare regională alături de multe alte proiecte precum: Proiectul „Baia Turcească”, Proiectul „Strada Cuza Vodă”, Proiectul „Bulevardul Ştefan cel Mare”, Proiectul „Piaţa Înfrăţirilor”, etc.
Prin atingerea scopului acestor proiecte şi implicit prin realizarea unui circuit turistic s-ar crea o cale de dezvoltare locală respectiv de dezvoltare regională. «Strada Lăpuşneanu» este localizată în centrul Iaşului şi are un rol important în viaţa socială şi culturală a oraşului.(Anexa nr.2)
Denumirea acestui proiect provine de la o importantă stradă din centrul Iaşului care poartă acelaşi nume: Strada Alexandru Lăpuşneanu. Această stradă a cunoscut de-a lungul timpului multe denumiri precum: Uliţa Sârbească, Strada Veseliei, dar odată cu trecerea timpului şi a transformării străzii singura denumire care a rezistat este cea de «Strada Lăpuşneanu».(Anexa nr.3)

Această stradă este una dintre cele mai populate străzi din Iaşi, fiind tranzitată zilnic de aproximativ 10000 cetăţeni. Această aglomeraţie a existat dintotdeauna. Strada, fiind de legătură cu o serie de puncte importante, este una centrală şi dintre cele mai vechi din Iaşi.
Cu toate acestea ineditul de altădată al străzii a dispărut datorită consecinţelor Primului Război Mondial, în timpul căruia, bombardamentele nu au ocolit această zonă, transformând-o în cenuşă.
Aerul străzii de altădată mai este încă simţit printr-o serie de edificii precum: Casa Drosu, Muzeul Unirii, Biserica Banu, Hotelul Traian.(Anexa nr.4)
Importanţa reînvierii străzii şi implicit a activităţilor ce se desfăşoară în această zonă este esenţială, în primul rând pentru dezvoltarea turistică a oraşului.
Pentru derularea proiectului s-a format o echipă de lucru formată din specialişti din Primăria Municipiului Iaşi şi din afara acesteia, care a fost sprijinită din punct de vedere logistic de Research Triangle Institute în baza unui acord de cooperare şi de studenţii de la FEAA, care au oferit suport voluntar.(Anexa nr.5)
.
2.1. Obiective strategice vizate
În urma datelor obţinute s-a constatat că atragerea turiştilor printr-un program turistic ar putea duce la dezvoltarea tuturor celorlalte domenii de activitate desfăşurate în prezent în această zonă. Astfel, se vor putea dezvolta comerţul, cultura, arta, agrementul, aici existând funcţiuni precum:

• Sectorul economic
Comerţ alimentar şi nealimentar, comerţ cu obiecte de artă
Servicii de alimentaţie publică: restaurante, baruri, terase
Servicii de telefonie fixă, telefonie mobilă, poştă, internet
Servicii de sănătate
• Sectorul cultural - cinema
- biserici
- muzeu
- sediul organizaţiei Uniunea Artiştilor Plastici
• Sectorul social - locuinţe
- învăţământ - Colegiul Naţional Mihail Sadoveanu

2.2. Analiza SWOT

Proiectul urmăreşte renaşterea unui trecut, nu prin copiere, ci prin soluţii adecvate la probleme nerezolvate, prin ponderea echilibrată dintre utilitate şi frumuseţe, prin evitarea incompatibilităţilor şi a ineficienţei.
Zona Lăpuşneanu susţine astăzi un amalgam de activităţi, cu incompatibilităţi evidente, dar şi cu multiple avantaje care contribuie la atractivitatea ei.
Puncte tari
• Situarea străzii în zona ultracentrală
• Conexiunile pe care le are cu polii importanţi de atracţie ai oraşului
• Flux mare de pietoni (aproximativ 10000 persoane)
• Existenţa unor clădiri de patrimoniu ce pot şi trebuie să fie valorificate
• Posibilitatea reabilitării unor clădiri importante, identice cu cele din trecut
• Posibilitatea realizării unor investiţii noi pentru dezvoltarea oraşului
• Dorinţa cetăţenilor ca strada să-şi recâştige prestigiul pierdut.
Avantajele pot fi diminuate de o serie de slăbiciuni ale unora dintre aspectele menţionate anterior.
Puncte slabe
• Lipsa mijloacelor financiare pentru investiţii din partea persoanelor fizice (în general pensionarii) şi a persoanelor juridice cu o profitabilitate redusă, aflate în această zonă.
• Pierderea tradiţiei urbane valoroase ca formă (spaţiul urban) cât şi în conţinut (viaţa socială, culturală, comunitară)
• Sistem confuz de circulaţie pietonală şi auto
• Parcări insuficiente şi necorespunzătoare
• Sistem de spaţii verzi fragmentat şi de slabă calitate
• Conexiuni nerezolvate cu nodurile urbane adiacente.
În funcţie de caracteristicile prezentate precum şi de situaţia concretă în care se află «Strada Lăpuşneanu», prin acest proiect se doreşte elaborarea unei strategii eficiente, de dezvoltare pe termen lung, prin care să fie valorificate punctele tari şi evitate manifestările punctelor slabe.

3. Efecte şi tendinţe în realizarea proiectului «Strada Lăpuşneanu»

Prin îndeplinirea obiectivelor acestui proiect s-ar putea realiza ameliorarea unor disfuncţionalităţi care au fost menţionate anterior. Aceasta va duce la dezvoltarea zonei pe următoarele planuri: turistic, economic, cultural,social.
Aşadar un punct cheie al proiectului este reprezentat de realizarea unui program de atragere a turiştilor în zonă. Acest fapt ar contribui la includerea zonei în circuitul turistic regional, naţional sau chiar internaţional, programul având la bază existenţa în acest spaţiu a unor monumente culturale şi arhitecturale, precum şi a unor spaţii de agrement.
Dezvoltarea turismului presupune în principal crearea unor obiective de atracţie în această zonă. In acest sens se urmăreşte transformarea străzii Lăpuşneanu într-o stradă predominant pietonală, prin pavarea acesteia cu pavele sau piatră cubică, fapt ce ar readuce aerul istoric al vremurilor de odinioară. De asemenea se urmăreşte reamenajarea parcului situat în preajma Muzeului Unirii şi dotarea acestuia cu bănci, stâlpi de iluminat (model vechi) cişmea sau fântână arteziană.(Anexa nr.6)
Un alt efect urmărit în scopul dezvoltării turismului este reprezentat de refacerea clădirilor de interes cultural şi punerea în valoare a celor existente. Într-o astfel de situaţie se află Coloseum Bragadiru, o clădire istorică de o rară frumuseţe, ce a avut diverse funcţionalităţi începând cu anul1905 până în 1920 când clădirea a fost distrusă de un incendiu, iar în noua clădire ridicată a funcţionat Cinema Eliza şi apoi Cinema Tineretului.(Anexa nr.7)
În prezent clădirea se află într-o stare de ”paragină” care necesită lucrări de consolidare şi reabilitare. În acest scop se preconizează fie refacerea faţadei fostului Coloseum, fie dărâmarea actualei clădiri şi construirea sa din temelii.(Anexa nr.8)
Astfel de obiective realizate, alături de multe altele pot servi drept resurse pentru dezvoltarea sectorului economic, atât prin îmbunătăţirea serviciilor existente, cât şi prin crearea de noi astfel de servicii. Numărul mare de turişti atraşi în această zonă ar mări atragerea de investiţii în diverse domenii.
În acest sens datorită tendinţei actuale şi de viitor, de concentrare a spaţiilor comerciale, se doreşte integrarea suprafeţelor aflate la parterul şi mezaninul unui bloc situat în această zonă, în sisteme unitare, care vor avea ca funcţiuni: târguri de carte, magazine de artizanat, bijuterii, parfumerie.
De asemenea atragerea turiştilor străini poate conduce şi la sporirea importanţei aeroportului din Iaşi, prin creşterea numărului de solicitanţi ai acestui tip de transport şi finalizarea modernizării acestuia.
Prin desfăşurarea acestui proiect se urmăreşte şi o creştere a culturalizării cetăţenilor dar şi a dezvoltării artelor în această zonă, avându-se drept suport Uniunea Artiştilor Plastici existentă în prezent.Se doreşte transformarea atelierelor de producţie existente, în spaţii cu caracter semipublic, în care doritorii să poată învăţa primii paşi în activităţi precum: pictura, sculptura, confecţionarea de obiecte şi vase din lut, realizarea de obiecte de artă din sticlă.
Deoarece în prezent pe strada Lăpuşneanu există Cinema Republica funcţionabil cu o capacitate de 852 locuri şi Cinema Tineretului nefuncţionabil (capacitate 500 locuri), se doreşte pentru viitor revitalizarea sistemului de ofertă cinematogrfică printr-un sistem multiplex. (Anexa nr.9)
Tot în scopul dezvoltării culturii există iniţiativa înfiinţării unui Centru Cultural Privat în apropierea Muzeului Unirii, care va cuprinde o serie de colecţii de cărţi şi obiecte de artă (colecţia Napoleon, Creangă, Eminescu). Totodată acest centru va găzdui Clubul Colecţionarilor din Moldova.
În plan social se urmăreşte sporirea gradului de funcţionalitate a curţii Colegiului Naţional Mihail Sadoveanu precum şi refacerea faţadei blocului Lăpuşneanu 24 şi mansardarea acestuia. Fondurile pentru realizarea acestui proiect vor fi obţinute în cadrul unui program de parteneriat public-privat prin care potenţialul investitor va beneficia de concesionarea din partea Primăriei a spaţiului obţinut prin mansardare pe o perioadă de aproximativ 99 ani, astfel încât investitorul să aibă posibilitatea valorificării investiţiilor sale.
Derularea tuturor acestor proiecte va conduce la crearea de noi locuri de muncă în toate domeniile precum: construcţii, servicii, comerţ, turism.
Proiectul de dezvoltare urbană-«Strada Lăpuşneanu» a fost înaintat Consiliului Local unde a fost şi aprobat. Stadiul actual al proiectului este reprezentat de identificarea resurselor de finanţare:
 Bugetul local;
 Finanţare externă;
 Surse private;
 Programe guvernamentale.
În cazul investitorilor privaţi se optează pentru o colaborare de tipul parteneriatului public-privat în care fiecare parte va beneficia de avantaje evidente. Autorităţile locale vor obţine resurse financiare pentru derularea acestui proiect în timp ce investitorul va beneficia de reduceri sau scutiri fiscale, concesionări. De asemenea se poate opta pentru o implicare activă a respectivilor investitori la îndeplinirea unui anumit segment din proiect. Aceştia la rândul lor pot obţine diverse facilităţi ca şi în situaţia precedentă.
Prin aceste demersuri se doreşte îndeplinirea cu succes a scopului proiectului cu atât mai mult cu cât în numeroase oraşe unde s-a adoptat această soluţie rezultatele sunt favorabile, fără a exista efecte adverse.

Bibliografie

1.Oprea, Dumitru -Managementul Proiectelor. Teorie şi cazuri
practice, Ed. Sedcom Libris, Iaşi, 2001;

2. www.fwd.aiesec.ro - Managementul Proiectului

3. Primăria Municipiului Iaşi - Proiectul de dezvoltare urbană
«Strada Lăpuşneanu»;

4. Rusu, Corneliu - Management strategic, Ed. All Beck, Bucureşti
1999;
5. Mariana, Mocanu,
Carmen, Schuster - Managementul Proiectelor. Cale spre Creşterea
Competitivitaţii, Ed. All Beck, Bucureşti 2001.



Теги: dezvoltarea, in, managementului, urbana, Efectele, proiectelor
Всего комментариев: 0
avatar
Яндекс.Метрика Наверх