0

Bizantul

Опубликовал: ColeaДата: 21.01.2017-00:24
Bizantul • Odatâ cu câderea Romei sub atacurile barbarilor §i cucerirea ei de câtre regele herulilor Odoacru ( 476 ) se încheie perioada denumitâ în istorie a antichitâtii §i începe perioada Evului Mediu care va dura pânâ la câderea Constantinopolului sub turci în anul 1453.

• Practic în anul 476 lumea veche se împarte în douâ zone culturale : zona Occidentalâ §i zona Orientalâ, care vor evolua diferit fârâ a fi însâ complet separate ci influentându-se reciproc de-a lungul lungii perioade de tranzitie medievalâ de la o Europâ a Imperiului la o Europâ a natiunilor moderne ce se va naçte dupâ 1789. Spre deosebire de Imperiul Roman de Apus supus unui dublu proces de barbarizare §i ruralizare , Imperiul Roman de Râsârit , cunoscut sub numele de Imperiul Bizantin , va pâstra traditia greco-latinâ §i urbanâ fiind §i principalul pol de iradiere culturalâ. CIVILIZATIA BIZANTINÂ Dureazâ cca 1000 de ani semnificând Evul Mediu ortodox în opozitie cu Islamul §i Occidentul . Termenul de ,,ev mediu'' creat în secolul XV de umaniçtii Renaçterii a avut initial o încârcâturâ negativâ , fiind multâ vreme considerat a desemna o epocâ de mijloc barbarâ, ignorantâ , obscurantistâ.Efortul de cunoaçtere a acestei epoci a dat naçtere multor controverse §i multâ vreme ea a râmas complet neînteleasâ de oamenii de culturâ.În prezent evul mediu a fost reevaluat §i importanta sa a fost scoasâ în evidentâ mai ales în sensul operei culturale §i civilizatoare a Bisericii creçtine . Descoperirea adevâratului ev mediu a fost fâcutâ în secolul XIX de câtre romantici iar astâzi i se recunoaçte pe deplin calitatea de a fi fost o epocâ de gestatii culturale §i de noi forme de civilizatie care au avut un rol important în crearea Europei moderne. În acest Ev Mediu , Bizantul este fârâ îndoialâ una din culturile majore si locul în care este cel mai bine si mai legitim conservatâ traditia greco -latinâ. Nicolae Iorga o sintezâ de elemente foarte diferite , venite de pretutindeni'' care a opus lipsei de perfectiune a istoriei sale o vitalitate impresionantâ care s-a perpetuat dincolo de granitele temporale ale imperiului prelungindu-se în numita perioadâ post - bizantinâ care a influentat cultura râsâritului §i centrului Europei pânâ câtre secolul XVIII. Istoria de peste 1000 de ani a Bizantului începe în jurul anului 330 când împâratul CONSTANTIN CEL MARE a inaugurat noua capitalâ a imperiului - un ora§ nou care îi purta numele construit pe locul anticului Byzantion ( 11 mai) §i se sfar§e§te în 29 mai 1453 când ultimul împârat bizantin Constantin Dragases moare apârând oraçul care este cucerit de turcii otomani. • Civilizatia bizantinâ a fost consideratâ de cercetâtorii sâi o sintezâ culturalâ care a topit în acelasi creuzeut mai multe elemente :lumea anticâ-traditia greco-latinâ , crestinismul abia nâscut , cultura orientalâ . ELEMENTELE SINTEZEI BIZANTINE : 1.ELEMENTUL LATIN - conservâ strâlucirea vechii Rome . Bizantul nu este un imperiu nou ci o continuare a a celui roman. Împâratii bizantini se considerâ împârati romani iar conçtiinta descendentei latine este vizibilâ în pâstrarea institutiilor romane -senatul , sec.VII. În Bizant s-a pâstrat de asemenea o lungâ perioadâ de timp limba latinâ iar obsesia politicâ a tuturor împâratilor a fost reconstituirea imperiului roman prin recucerirea provinciilor occidentale. Justinian s-a considerat ,,ultimul împârat roman'' revendicând drept strâmoçi pe Romulus §i Numa Popmpiliu §i a reânviat gândirea juriçtilor romani în Codex Justinianum. 2.ELEMENTUL GREC -conservarea traditiei elenice . Limba greacâ devine limba oflcialâ a imperiului din secolul VI iar în 425 la Constantinopol era creatâ o Universitate în limba greacâ unde se preda filosofia lui Platon. Justinian însugi a recunoscut aceastâ dualitate a traditiei bizantine spunând câ functionarii vor folosi în admistratie ..greaca '' sau ..latina" dupâ..natura locului''.De asemenea inscriptiile sunt redactate gi în latinegte gi în grecegte. Elenizarea Bizantului se vâdegte gi în onomastica imperialâ ..imperatorul'' devenind basileus'' mai apropiat de despotul oriental ca atributii gi reprezentare. 3.ELEMENTUL ORIENTAL -agezat la frontierele Europei în contact cu lumea orientalâ . civilizatia bizantinâ va absoarbe multe dintre caracteristicile acesteia vâdite în modul de viatâ çi gustul accentuât pentru fast çi strâlucire . 4.BISERICA ORTODOXÂ (dreptmâritoare) este liantul care unegte elementele sintezei bizantine gi nationalitâtilor care formau imperiul pentru câ Bizantul este într-adevâr un imperiu multinationale. În virtutea acestui element împâratul bizantin (basileus - autocrator) devine gef suprem al religiei -ISAPOSTOLOS- asemenea cu apostolii . fiind reprezentantul puterii binecuvântate de Dumnezeu. Suveran aies çi inspirât de Dumnezeu . având putere absolutâ . împâratul gi tot ce tine de el este sacru . mâretia divinâ fiind exprimatâ în costum .tinutâ . ceremonia încoronârii. De asemenea împâratul este apârâtorul credintei . protector al bisericii . print al preotilor. Astfel în timp ce Occidentul se dezintegreazâ sub loviturile barbarilor . Orientul bizantin conservâ gi îmbogâtegte mogtenirea romanâ gi îgi întinde actiunea civilizatoare asupra întregului râsârit devenind singurul stat civilizat al Evului Mediu timpuriu.



Теги: Bizantul
Всего комментариев: 0
avatar
Яндекс.Метрика Наверх