0

CĂILE DE ADMINISTRATE A MEDICAMENTELOR

Опубликовал: ColeaДата: 07.12.2016-01:34
CĂILE DE ADMINISTRATE A MEDICAMENTELOR

I. De la caz la caz medicii hotărăsc calea de administrare a
medicamentelor în raport cu : scopul urmărit, capacitatea de
absorbţie a căii respective, acţiunea medicamentului, necesitatea
unei acţiuni mai mult sau mai puţin rapide, starea generală a
bolnavului, toleranţa sa individuală, anumite particularităţi
anatomice ale bolnavului şi într-o oarecare măsură, şi cu
preferinţele bolnavului.
Introducerea medicamentelor în organism se poate face prin
următoarele căi:
1. Calea externă
- prin piele şi mucoase

2. Calea internă (enterală)
- bucală
- sublinguală
- vaginală
- rectală

3. Calea parenterală
- administrarea soluţiilor medicamentoase intradermal,
subcutanat, intramuscular, intravenos.

II. Calea externă
1. Pecale externă pot fi administrate medicamente subdiferite forme, se va aplica sub formă de pudre, unguente, paste,
linimente, sprayuri, săpunuri terapeutice, emplastre, soluții.
Putem utiliza mai multe variante de aplicarede a medicamentelor: băile
medicinale.Pudrarea
, frictionarea badijonarea , aplicarea compreselor,
a) Pudrajul este presărarea unui medicament sub formă de praf
pe suprafaţa pielii. Prafurile utilizate la pudraj trebuie să fie
fin măcinate, uscate, Iară concremente. Pudrajul se execută
cu tampoane de tifon umplute cu vată, pudriere, aparate
pulverizatoare. Tamponul venind în contact cu pielea, nu
poate fi utilizat la mai mulţi bolnavi
Pudrele indiferente absorb excesul de grăsimi de pe suprafaţa
tegumentelor, usucă şi răcoresc pielea.
b) Fricţionarea - suprafaţa tegumentului în care urmează să se
introducă medicamentul prin fricţionare, va fi spălată, cu apă
şi săpun, şi apoi, bine uscată. Medicamentul înglobat în
lipoizi sub formă de alifii, uleiuri sau emulsii uleioase se
aplică pe piele şi prin mişcări circulare efectuate sub o
uşoară presiune, executate cu vîrful degetelor sau cu toată
suprafaţa palmei, se masează. Operaţia este terminată atunci
cînd medicamentul dispare în aparenţă, rămînînd doar un
slab luciu de grăsime. Pentru a preveni infecţia pielii
bolnavului sau iritarea pielii de mîna asistentei, fricţionarea
medicamentelor pe piele se va face cu mănuşi sterile de
cauciuc aderente de mînă. Dacă fricţionarea se face fară
mănuşi, mîinile trebuie foarte bine spălate. După terminarea
fricţionării, suprafaţa tratată va fi badijonată, pentru a proteja
lengeria de corp şi de pat.
c) Compresele medicamentoase sunt comprese obişnuite reci,
calde, însă în loc de apă se utilizează diferite soluţii
medicamentoase ca : acetatul de aluminiu, apă de plumb,
rivanolul sau alte substanţe dezinfectante.
d) Badijonările reprezintă o formă de aplicare locală a unor
medicamente lichide pe suprafaţa corpului, ele se execută cu
ajutorul unor tampoane de vată montate pe beţişoare sau pe
pense lungi hemostatice. Tamponul nu se cufundă niciodată
în borcanul cu medicamente, ci soluţia se toarnă peste
tampon; tamponul nu se utilizează de mai multe ori, dar se
arde.
**.Unguentele pot fi aplicate, întinzîndu-le pe suprafaţa pielii
într-un strat subţire cu ajutorul unor spatule. •

**Emplastrele medicamentoase se găsesc în stare solidă şi
lichidă. înainte de aplicarea emplastrelor solide, pielea va fi
spălată cu apă şi săpun, apoi degrasată cu alcool. Emplastrele
lichide se găsesc în stare dizolvată într-un solvent lichid. Ele
se pensulează pe suprafaţa pielii şi după evaporarea
solventului rămîn întinse într-un strat uniform, aderente de
piele.
**Băile medicinale sunt procedee hidroterapîce, combinate cu
aplicaţii externe de medicamente. Ele pot fi complete sau
parţiale. După natura substanţelor medicamentoase pe care le
conţin, ele se împart în :
- băi dezinfectante, cu substanţe chimice anorganice, băi
gazoase ş.a.

2. Pe suprafaţa mucoaselor, medicamentele se aplică după
tehnici diferite, în funcţie de mucoasa care se tratează.
a) Instilaţii pe mucoasa conjunctivală - se face cu ajutorul unei
pipete prevăzute la un capăt cu un balon lunguieţ de cauciuc.
Bolnavul stă culcat sau aşezat pe un scaun cu capul aplecat
pe spate. Cu degetul mare şi indexul mîinii stîngi, folosind
două tampoane mici umede de vată aşezate pe pleoape, se
deschide fanta palpebrală şi se picură cîte 1-3 picături în
ambii ochi succesiv, avînd grijă ca lichidul instilat să cadă pe
sclerotica, şi nu pe cornee. Se eliberiază pleoapele ţinute fix
şi se şterge picătura de medicament sau lacrima care se
prelinge printre ele cu tampon de vată. Instilaţia pe mucoasa
conjunctivală se face numai cu soluţii izotopice sau aproape
de acestea.
b) Aplicarea unguentelor - unguentele se introduc în sacii
conjunctivali sau se aplică pe marginea pleoapelor cu
ajutorul unei baghete de sticlă rotungite fin pe toate laturile
şi lăţită sub formă de lopată la una din extremităţi. Bolnavul
stă în poziţie semişezîndă cu capul aplecat spre spate.

Asistentul medical propune pacientului să privească în sus, iar cu policele mîinii
stîngi, cu ajutorul unui tampon, trage în jos şi în afară pleoapa
inferioară, aplicînd unguientul aflatat pe extremitatea lăţită
a baghetei, pe faţa internă a pleoapei respective, căreia i se
dă drumul imediat. Bagheta se retrage printr-o mişcare în
sensul fantei palpebrale din colţul intern spre colţul extern al
ochiului, contribuind şi prin aceasta la întinderea olifiei pe
suprafaţa sacilor conjunctivali.
c) Instilaţia nazală - se execută cu ajutorul pipetei sau direct cu sticla
picurătoare care conţine medicamentul. Bolnavul este aşezat
în poziţie şezîndă, cu capul aplecat pe spate şi puţin lateral
de partea opusă nării în care se face instilaţia, pentru ca
aceasta să fie îndreptată în sus. Se întroduce vîrful pipetei în
vestibulul fosei nazale, fară să se atingă de pereţii ei, şi se
administrează în nară numărul de picături prescrise. Operaţia se repetă
şi în partea opusă, înclinînd capul de data aceasta pe partea
cealaltă.
d) Instilaţia în conductul auditiv extern - se poate face cu
aceleaşi instrumente ca şi instilaţia nazală; instilaţia se va
face întotdeauna cu lichide călduţe, aproape de temperatura
corpului, pentru a nu provoca la bolnav complicații. Bolnavul
este aşezat în decubet sau în poziţie şezîndă, cu capul aplecat
lateral pe partea opusă urechii în care se face instilaţia, cu
mîna stîngă asistentul medical trage uşor pavilionul urechii în sus şi înapoi,
iar cu mîna dreaptă se picură numărul de picături prescrise,
după care se aplică un tampon de vată în pavilionul urechii. In caz de
nevoie se repetă operaţia şi cu urechea de partea opusă.

III. Calea (internă)enterală.

,1. Bucală - calea bucală este calea naturală de administrare a
medicamentelor și e utilizată destul de des pentru administrarea diferitor medicamente. Perorai se introduc în organism medicamente
lichide sub formă de mixturi, soluţii, infuzii, decocturi, tincturi,
extracte, uleiuri sau emulsii şi medicamentele în formăsolidă sub formă
de prafuri, tablete( pastile, comprimate ) capsule, draje, globule, granule, etc.
Se va renunţa la calea bucală în caz de:
- medicamentul se descompune sub influenţa sucurilor
digestive;
- bolnavul refuză luarea medicamentului pe gură;
- medicamentul are acţiune iritantă asupra mucoasei
stomacale;
- medicamentul are acţiune dăunătoare asupra ficatului, rinichilor și altor organe interne;
- în caz de stări comatoase;
- medicamentul nu se reabsoarbe pe cale digestivă.
Medicamentele lichide se administrează ca atare sau diluate cu
apă, ceai, apă minerală plată(negazată), lapte. Ciaiurile, apele minerale, unele siropuri, uleiul de recină se administrează în pahare. Soluţiile,
mixturile, infuziile, decocturile se administrează în linguri.
Tincturile, extractele, unele soluţii formate din medicamente se
administrează sub formă de picături.

Administrarea medicamentelor în stare solidă - această formă
de administrare este de multe ori preferabilă, întrucît prafurile,
tabletele, granulele, pastilele, conţin cantităţi exacte de
substanţă activă. Prafurile se pun pe limba bolnavului, cît mai
aproape de rădăcina acestuia, apoi bolnavul bea puţină apă.
Numeroase medicamente sunt cuprinse în capsule operculate a
căror formă permite atîtînghiţirea lor uşoară. Medicamentele sub
formă de granule se administrează cu linguriţa.
Tabletele se administrează întregi, sparte înjumătăţi sau la fel
ca şi prafurile în stare fărâmiţată sau înmuiate în apă.
Medicamentele care sunt descompuse de sucul gastric sau cu
acţiune iritantă asupra mucoasei stomacale sunt învelite cu un
strat de keratină, rezistentă faţă de acidul clorhidric şi fermenţii
stomacali, tabletele şi capsulele astfel ajung intacte în intestin,
unde fermenţii intestinali dizolvă învelişul lor de protecţie,
punînd în libertate medicamentul.

2. Sublingual - medicamentele care se resorb în cavitatea
bucală se administrează sub formă de tablete zaharate sau
pastile, pe care bolnavul le ţine în gură sau le aşează sub limbă
ca pe o bomboană, pînă la topirea lor completă de unde se
resorb integral fară să mai treacă prin ficat, de exemplu :
Validol, Nitroglicerina, Nitroglicerina R(retard).

3. Administrarea medicamentelor pe cale rectală ocoleşte
sistemul venei porte şi ficatul, reţiaua venoasă a rectului
vărsîndu-se direct în vena cavă. Pe cale rectală, medicamentele
pot fi administrate sub formă de supozitoare sau sub formă de
clisme medicamentoase.
Calea rectală se utilizează dacă:
- bolnavul prezintă intoleranţă digestivă (greaţă, vărsături,
hemoragii gastrice) ;
- medicamentul are o acţiune iritantă asupra mucoasei
stomacale;
- bolnavul are tulburări de deglutiţie;
- s-au efectuat intervenţii chirurgicale asupra tubului digestiv
superior;
- bolnavul refuză înghiţirea medicamentelor.ş.a.

a) Supozitoarele - sunt forme medicamentoase în care substanţa
activă este cuprinsă într-o masă solidă (de preferinţă unt de
cacao), care se topeşte la temperatura corpului. Ele au formă
conică sau ovală, cu o extremitate mai ascuţită. Acţiunea lor
poate fi locală - golirea rectului, calmarea durerilor, atenuarea
peristaltismului intestinal, sau general, ca în cazul
supozitoarelor cu Morfină, Efedrina, Antibiotice etc.
Bolnavul stă în decubet lateral, cu membrele inferioare uşor
flectate. Asistentul medical îmbracă mănuşa de cauciuc, cu mîna stingă
îndepărtează fesele bolnavului şi descoperă orificiul anal, iar cu
mîna dreaptă întroduce supozitorul cu partea ascuţită înainte în
anus şi-1 împinge în sus cu indexul, pînă cînd extremitatea sa
trece peste sfincterul intern al anusului.
Supozitoarele care servesc nu numai pentru golirea rectului sunt
formate din geletină cu glicerina şi se introduc în rect, tară nici
o pregătire prealabilă a bolnavului. Supozitoarele
medicamentoase utilizate pentru scopuri terapeutice locale sau
generale, vor fi precedate de o clismă evacuatoare.
SC *
b) Clismele medicamentoase se administrează sub formă de
microclisme sau clisme picătură cu picătură.

3. Administrarea medicamentelor pe cale vaginală

a) Tampoanele vaginale - prin tampoane se introduc în vagin
medicamente sub formă de soluţii sau alifii. Tamponul este
format dintr-o bucată de vată presată, îmbrăcată într-o faşă cu
aţă care se prelungeşte de la tampon încă 25 cm. Tamponul se
îmbibă cu medicamentul ales şi apoi se introduce în vagin
îndepărtînd peretele vaginului cu valvele vaginale. Prin
lumenul creat de valve, tamponul va fi introdus cu ajutorul
unei pense lungi, pînă în fundul de sac posterior al vaginului.

b) Globule vaginale - sunt forme medicamentoase solide, care
introduse în vagin, se lichefiază sub influenţa temperaturii
corporale, eliberînd medicamentul activ din compoziţia lor.
înainte de introducere, vaginul va fi spălat de secreţii şi
mucozităţi. Introducerea se face cu mănuşi de cauciuc, bolnava
fiind aşezată în poziţie ginecologică. Pentru tratamentul la
domiciliu, bolnavele pot fi instruite a-şi introduce singure
globulele vaginale.



Теги: ADMINISTRATE, de, CĂILE, medicamentelor
Всего комментариев: 0
avatar
Яндекс.Метрика Наверх