0

Situatia autonomiei locale in Republica Moldova

Опубликовал: ColeaДата: 08.12.2016-12:59
Capitolul I.
Privire generală asupra ultimelor tendinţe în sistemul administraţiei publice locale

Constatăm că de la începutul anului 2004 până în prezent, cadrul legislativ general de funcţionare al administrării publice locale din Republica Moldova nu a suferit schimbări semnificative. Deficienţele constatate în Raportul de monitorizare precedent al IDIS Viitorul (martie – decembrie, 2003), prezentat în februarie 2004, au rămas aceleaşi. Ca şi în 2003, autorităţile publice locale activează în condiţiile unei lipse de planificare strategică a domeniului, în absenţa unor politici naţionale clar definite faţă de obiectivele reformei, sau în temeiul unor proceduri care stabilesc priorităţi şi direcţii majore de dezvoltare reieşind mai degrabă din opţiuni politice pe termen scurt, decât pe temeiul unor analize consistente şi serioase. Un exemplu în acest sens îl constituie elaborarea SCERS, în care, un capitol special este dedicat reformei sectorului public şi, totodată, numeroasele acţiuni şi decizii ale Guvernului prin care autorităţile locale sunt forţate să efectueze activităţi şi să acopere costuri care depăşesc în mod clar funcţiile şi competenţele recunoscute prin legislaţia existentă. Acest raport de monitorizare conţine astfel o privire generală asupra tendinţelor observate în perioada ianuarie – mai, 2004, acoperind o serie de evenimente relevante pentru înţelegerea modului în care funcţionează în Republica Moldova principiile autonomiei locale, a descentralizării administrative şi a eligibilităţii autorităţilor publice locale.

1.1 Gestionarea ineficientă din lipsa unui cadru legislativ adecvat, lipsa cronică de resurse financiare, managementul public autocrat, birocraţia, tutelajul excesiv al autorităţilor centrale şi raionale rămân în continuare atributele administraţiei publice locale.
Cauze care explica de ce sistemul administraţiei publice locale în Republica Moldova nu a obţinut contururi reale sunt diverse, printre acestea vom evidenţia:

• Lipsa voinţei politice pentru descentralizarea administrativă adecvată;
• Prevalarea intereselor ideologice faţă de interesele colectivităţilor locale;
• Politizarea funcţiilor publice din administraţia publică;
• Situaţia economico-financiară gravă;
• Ignorarea potenţialului ştiinţific în elaborarea strategiilor şi Programelor de dezvoltare a colectivităţilor locale;
• Pregătire profesională insuficientă a funcţionarilor din aparatul de stat şi administraţie publică locală;
• Neînţelegerea adecvată a principiilor în baza cărora trebuie organizată administraţia publică locală;
• Responsabilitatea redusă a funcţionari publici pentru rezultatele administrării;
• Cadrul legislativ defectuos;

1.2. Observăm că până în prezent, Comisia pentru administraţie publică locală a Parlamentului, Prim-viceprim-ministru dl Vasile Iovv, Direcţia administrare publică locală a Cancelariei de Stat, autorităţi responsabile de buna funcţionare a sistemului administraţiei publice locale, nu a prezentat nici un document care ar ilustra dezvoltarea strategică a domeniului respectiv, şi nici nu au pretins că ar fi interesate să dezbată în mod public priorităţile de dezvoltare ale sectorului cu actorii interesaţi din societate. Aparent, cele mai importante direcţii de dezvoltare sunt înţelese de către aceste autorităţi din punct de vedere strict utilitarist, astfel încât autorităţile locale sunt privite mai degrabă drept un câmp de manevră al politicile guvernamentale (proiectele de gazificare, vizitele oficialităţilor) şi nu un partener de dialog în vederea identificării de politici publice pentru sector, care ar permite operarea unor modificări în legislaţia din domeniu în scopul lichidării lacunelor existente, consolidării instituţiilor şi eficientizării mecanismelor funcţionale din administraţia publică locală în conformitate cu prevederile Cartei Europene: exerciţiul autonom al puterii locale. La Conferinţa „Procesul de descentralizare în Moldova: evenimentele recente şi tendinţele de viitor” organizată la Chişinău la 8-9 iulie 2003 de Congresul Puterilor Locale şi Regionale ale Consiliului Europei, autorităţile statului urmau să elaboreze un Program concret de acţiuni privind Consolidarea Autonomiei Locale în Republica Moldova. Cu regret, trebuie să menţionăm, că până la elaborarea acestui program şi crearea unei Comisii responsabile de realizarea obiectivelor trasate sub egida Direcţiei administrare publică a Cancelariei de Stat, a trecut aproape un an de zile, iar Comisia s-a întrunit doar într-o singură şedinţă, interesul autorităţilor pentru continuarea acestui dialog fiind cel mult „de faţadă”.

1.3. Deşi a trecut un an de la recomandarea acestui Plan tentativ de acţiuni problemele ridicate de către CPLRE (Congresul Puterilor Locale şi Regionale al Consiliului Europei) în faţa autorităţilor oficiale ale Republicii Moldova rămân în fond aceleaşi. Mai mult, acest Plan nu poate substitui lipsa unei viziuni strategice pe termen lung, respectiv, el nu poate să repare inconsecvenţele de concept ale sistemului existent, centralizator şi ineficient. Planul de acţiuni conduce 4 direcţii de bază: (1). Promovarea relaţiilor financiare stabilite între autorităţile publice; (2) Asigurarea unui control administrativ eficace al activităţii administraţiei locale; (3).Consolidarea statutului alesului local; (4). Promovarea dialogului instituţional dintre Guvern şi autorităţile locale. După cum putem observa, aceste direcţii nu sunt prioritare, mai mult de atât, analizând rezultatele aşteptate observăm că schimbări esenţiale nu vor interveni. De exemplu, la primul compartiment „promovarea relaţiilor financiare” nu se aşteaptă mărirea capacităţilor şi posibilităţilor financiare ale colectivităţilor locale, sau altfel spus consolidarea autonomiei financiare. În acelaşi timp, acest Plan nu prevede nimic în privinţa: consolidării autonomiei financiare a colectivităţilor locale; delimitării clare a competenţelor dintre autorităţile publice centrale şi cele locale în baza principiului descentralizării serviciilor publice; stabilirii de responsabilităţi juridice bine determinate privind rezultatele administraţiei domeniului public; stabilirii unui cadru juridic eficient privind administrarea patrimoniului colectivităţilor locale; protecţiei autonomiei locale.

Analiza Planului de acţiuni reliefează şi faptul ca autorităţile responsabile nu împărtăşesc o viziune clară asupra sistemului existent şi nici nu au curajul necesar în promovarea reformei, astfel încât acordul şi viziunile experţilor CPLR sunt considerate mai degrabă ca „electrizări” de scurtă durată, decât angajamente asimilate în mod serios de către autorităţile centrale în vederea adaptării cadrului intern legislativ şi al practicilor existente la normele europene. Astfel, în calitate de obiectiv specific este planificat „Efectuarea studiului privind aranjamentele financiare existente pentru autorităţile locale”, iar la activităţi specifice în p.3 se prevede: „a trimite studiul Consiliului Europei”; Acelaşi lucru îl găsim şi în obiectivele: „Estimarea şi modificarea legislaţiei ce determină efectuarea controlului administrativ” şi „Armonizarea statutului alesului local cu legea administraţiei publice locale” care în compartimentul Activităţi specifice prevede: „a trimite conceptul (amendamentele) Consiliului Europei”.

Se face impresia că schimbările şi modificările care se planifică a fi efectuate se fac exclusiv pentru Consiliul Europei şi nu pentru ameliorarea sistemului administraţiei publice locale din ţară, sau cu atât mai mult pentru cei care ar trebui să aştepte ca aceste schimbări să se reflecte asupra cadrului de funcţionare legală al autorităţilor locale.

1.4. În martie 2004, Guvernul Republicii Moldova a prezentat primul proiect al SCERS – o strategie de reducere a sărăciei şi de creştere economică elaborată cu sprijinul şi călăuzirea unor organisme internaţionale: Banca Mondială, FMI, PNUD. O componentă de bază al acestei strategii ţine de Reforma sectorului public (p.6.3), inclusiv al administraţiei publice locale. În Anexa 6 se conţin unele acţiuni concrete de reformă a administraţiei publice locale care urmează a fi realizate până în anul 2006, ori cum nici acest document nu prevede reforma tuturor direcţiilor prioritare din administraţia publică locală. Vom menţiona că Planul de acţiuni privind consolidarea autonomiei locale în Republica Moldova nu este racordat la acţiunile prevăzute în cadrul reformei sectorului public din Strategia de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei pe anii 2004-2006. Ambele documente diferă unul de altul, deşi obiectivele de bază trebuie să fie identificate. Este de presupus că, implementarea acestor documente se va ciocni din nou de absenţa unei voinţe politice necesare, nu se vor mobiliza resursele necesare pentru crearea unui cadru legislativ şi instituţional adecvat. În particular, ne putem aştepta la faptul că Parlamentul se va limita din nou doar la anumite aspecte secundare ale reformei sectorului public, fără a efectua evaluări de fezabilitate al politicilor preconizate, fără estimarea exactă a costurilor şi beneficiilor anticipate, precum şi a consecinţelor sociale reale ale deciziilor adoptate sau măsurarea eficienţei instrumentelor de aplicare. Ca şi înainte se vor efectua unele modificări de competenţe ale unor instituţii, în absenţa unui mandat clar de reformare substanţială al acestora, deoarece: se va păstra funcţia autoritară al administraţiei centrale, conservând sistemul birocratic şi corupt existent; nu se va încuraja cooperarea între stat şi societatea civilă, ignorându-se posibilităţile şi capacităţile acestei; nu se va întări rolul şi capacitatea administraţiei publice locale de a administra o parte din interesele publice de sine stătător; nu se va purcede la o reformă complexă a întregului sistem de administraţie publică; nu se va elabora o strategie naţională, programe de politici publice concrete axate pe anumite priorităţi.



Теги: in, Situatia, Locale, autonomiei, Moldova, Republica
Всего комментариев: 0
avatar
Яндекс.Метрика Наверх